Premierul interimar Ilie Bolojan susține că posibilitățile de majorare a salariilor din sectorul public sunt limitate de situația economiei, de deficitul bugetar și de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Liderul PNL avertizează că eventualele amendamente propuse de PSD sau de celelalte formațiuni politice nu pot conduce la creșterea necontrolată a cheltuielilor statului.
Declarațiile au fost făcute vineri, 21 august, după ședința Biroului Politic al PNL, în contextul negocierilor pentru forma finală a noii Legi a salarizării. Proiectul a fost transmis partidelor fostei coaliții, iar discuțiile tehnice vor continua în weekend. La începutul săptămânii viitoare, liderii politici urmează să se întâlnească din nou cu președintele Nicușor Dan, pentru a stabili dacă există consensul necesar adoptării actului normativ.
Ilie Bolojan a afirmat că proiectul a trecut, în ultimele două luni, prin consultări cu sindicatele, partidele politice și reprezentanții Comisiei Europene. Potrivit acestuia, obiectivul negocierilor a fost găsirea unei formule care să corecteze inechitățile salariale, să respecte jalonul din PNRR și să nu depășească posibilitățile bugetare ale României.
„Trebuie să fim oameni responsabili și să înțelegem că, dacă sărim calul, lucrurile vor ieși prost pentru România, ceea ce îi afectează nu numai pe salariații din sectorul public, ci și pe cei din sectorul privat. Prin urmare, spațiul pentru creșteri este foarte redus, pentru că există aceste condiționări legate de economia noastră”, a declarat premierul interimar, potrivit Euronews România.
Liderul liberal a explicat că fondul anual de salarii din sectorul public se ridică în prezent la aproximativ 166 de miliarde de lei. În evaluarea prezentată de acesta, anvelopa ar putea crește anul viitor până la aproximativ 174 de miliarde de lei, însă orice depășire ar trebui susținută prin reduceri de cheltuieli sau prin alte măsuri compensatorii.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor reprezintă în prezent aproximativ 8,1 la sută din produsul intern brut, după ce în 2024 au ajuns la 9,4 la sută. România și-a asumat reducerea acestui indicator la 7,9 la sută până în 2030. În aceste condiții, Bolojan estimează că majorarea fondului de salarii poate fi cuprinsă între aproximativ 8 și 11 miliarde de lei, în funcție de evoluția economiei și de măsurile de reducere a deficitului. AGERPRES consemnează că România are pentru anul viitor și obiectivul reducerii deficitului bugetar de la 6,2 la 5,3 la sută din PIB.
Premierul interimar consideră că o anvelopă salarială mai generoasă ar putea deveni posibilă numai dacă instituțiile publice supradimensionate și-ar reduce efectivele. El a insistat că această măsură ar trebui aplicată în urma unor evaluări serioase, nu prin diminuări nediferențiate de personal.
„Dacă s-ar reduce numărul angajaților din sectorul public, atunci salariile ar putea fi mai mari. Dar știți că, atunci când am vorbit despre tăierea posturilor, s-a vorbit despre o «austeritate sălbatică». În loc să plătești trei oameni prost, mai bine plătești doi oameni bine, iar al treilea se duce în privat”, a afirmat Ilie Bolojan.
Această variantă reprezintă poziția politică exprimată de liderul PNL, nu o măsură deja inclusă și aprobată prin lege. Proiectul se află încă în negociere, iar forma sa finală depinde de acordul partidelor și de eventualele amendamente formulate în urma discuțiilor cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale.
Bolojan a subliniat, totodată, că viitoarea lege nu trebuie prezentată drept o majorare generală a salariilor tuturor bugetarilor. În viziunea sa, proiectul urmărește creșterea fondului total de salarii numai în limita suportată de economie și corectarea diferențelor nejustificate dintre persoane care ocupă funcții similare, dar sunt plătite diferit în funcție de instituția în care lucrează.
Premierul interimar susține că veniturile aflate în plată nu vor fi diminuate. Unele salarii care au ajuns la niveluri considerate disproporționate ar urma însă să fie plafonate, în timp ce veniturile mai mici ar putea crește. El a respins și ipoteza potrivit căreia neadoptarea legii ar produce automat economii pentru bugetul anului 2027, argumentând că un viitor guvern ar fi oricum obligat să ia în calcul o indexare după doi ani de plafonare și după pierderea de putere de cumpărare provocată de inflație. AGERPRES notează că proiectul trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 pentru respectarea calendarului stabilit prin PNRR.
PSD a anunțat anterior că va formula amendamente, invocând riscul ca anumite categorii profesionale din sănătate, educație sau alte servicii publice să fie dezavantajate. Social-democrații solicită, între altele, garanții privind protejarea veniturilor și reducerea diferențelor dintre administrația centrală și structurile teritoriale. Digi24 a relatat că formațiunea pregătește propuneri rezultate din consultările cu sindicatele și categoriile profesionale vizate.
PNL și-a mandatat grupurile parlamentare să susțină proiectul în cazul în care negocierile vor conduce la un acord politic. Adoptarea legii este legată și de evitarea pierderii a peste 700 de milioane de euro din PNRR, potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan. Noua variantă a proiectului își propune să acopere peste un milion de angajați din sectorul public și să ofere o evoluție predictibilă a salariilor în următorii ani.
Dan Cristian COARDĂ
