Noile piste pentru biciclete au reușit să împartă opinia publică din Baia Mare mai eficient decât multe dintre disputele politice ale ultimilor ani. De o parte se află cei care văd în această infrastructură semnul unui oraș modern, mai curat și mai respirabil. De cealaltă parte sunt șoferii care constată că, odată cu amenajarea traseelor, au dispărut locuri în care până de curând își parcau mașinile și se întreabă, pe bună dreptate, unde ar trebui să le lase de acum înainte.
Trebuie spus de la început că noile piste nu sunt simple dungi trasate pe asfalt. Sunt amenajări moderne, vopsite în verde, delimitate cu stâlpișori în zonele în care protejarea bicicliștilor o impune și integrate într-un proiect mai amplu de schimbare a mobilității urbane. Din punctul de vedere al execuției și al siguranței, ele reprezintă un pas important înainte pentru Baia Mare.
Între cele două tabere, dialogul a fost înlocuit însă repede de reproșuri. Bicicliștii sunt acuzați că ocupă un spațiu public disproporționat față de numărul lor. Șoferii sunt prezentați drept adversarii progresului, incapabili să accepte că orașul nu poate fi transformat într-o parcare nesfârșită. Ca în multe alte dezbateri românești, realitatea a fost redusă la o alegere falsă. Ori piste pentru biciclete, ori locuri de parcare.
Eu cred că pistele pentru biciclete sunt necesare. Nu reprezintă un moft urbanistic și nici o investiție făcută exclusiv pentru o categorie privilegiată de locuitori. Sunt parte a unei infrastructuri fără de care Baia Mare nu poate pretinde că își construiește o mobilitate modernă. Un oraș în care fiecare deplasare presupune folosirea autoturismului personal devine inevitabil mai aglomerat, mai zgomotos și mai greu de locuit.
Bicicleta nu va înlocui mașina în toate situațiile. Nu fiecare băimărean poate merge la serviciu pe două roți, nu fiecare părinte își poate transporta astfel copiii și nu toate deplasările pot fi făcute indiferent de vreme sau de distanță. Dar pentru o parte dintre locuitori bicicleta poate deveni o alternativă reală, cu condiția ca traseele să fie sigure, coerente și conectate. O rețea funcțională poate schimba modul în care ne deplasăm prin oraș și poate oferi o alternativă celor care nu doresc sau nu sunt obligați să folosească mașina în fiecare zi.
Tocmai pentru că aceste proiecte sunt necesare, administrația locală are obligația de a le explica mai bine. Nu este suficient să amenajezi piste moderne și să le comunici locuitorilor că orașul se schimbă. Pentru omul care ajunge seara acasă și descoperă că locul în care parca de ani întregi a dispărut, modernizarea are un cost imediat și foarte concret. Dacă Primăria nu îi spune unde va putea parca, câte locuri au fost eliminate și ce alternative sunt pregătite, nemulțumirea sa nu poate fi tratată drept ostilitate față de progres.
Baia Mare are nevoie de locuri de parcare în toate zonele orașului, nu doar în cartierele cu blocuri vechi. Presiunea este vizibilă în cartierele de locuințe colective, în zona centrală, în apropierea instituțiilor, a unităților de învățământ, a spitalelor, a spațiilor comerciale și pe străzile unde funcționează numeroase sedii de firme. Problema nu mai este una strict rezidențială. Ea afectează circulația, activitatea economică și accesul oamenilor la servicii publice.
Eliminarea unor locuri fără prezentarea unei soluții compensatorii nu face decât să mute mașinile pe străzile învecinate, pe trotuare sau în spațiile dintre clădiri. Mașinile nu dispar odată cu instalarea stâlpișorilor, iar administrația nu poate considera problema rezolvată doar pentru că a schimbat destinația unei porțiuni din domeniul public.
Primăria ar trebui să comunice public, pentru fiecare tronson amenajat, câte locuri de parcare dispar, câte vor fi recuperate în apropiere și în ce termen. Ar trebui să explice unde pot fi construite parcări etajate, ce terenuri pot fi reorganizate și ce soluții există atât pentru riverani, cât și pentru cei care vin zilnic în zonele respective pentru muncă, educație, cumpărături sau accesarea unor servicii. O hartă clară și un calendar realist ar face mai mult pentru acceptarea proiectelor decât zece comunicate despre mobilitatea durabilă.
La fel de importantă este comunicarea rezultatelor. Băimărenii ar trebui să știe câți bicicliști folosesc noile trasee, dacă numărul lor crește și în ce măsură investițiile contribuie la reducerea traficului. Transparența nu slăbește un proiect public. Îl face credibil.
Nu cred că Baia Mare trebuie să aleagă între bicicliști și șoferi. Trebuie să aleagă între improvizație și planificare. Putem avea piste moderne și sigure pentru biciclete, dar trebuie să avem și soluții pentru autoturismele care nu dispar odată cu apariția noii infrastructuri.
Administrația locală are dreptate să construiască piste pentru biciclete. Are însă și responsabilitatea de a nu lăsa în urma fiecărui tronson o problemă nerezolvată și o comunitate împărțită. Modernizarea nu înseamnă doar să schimbi orașul. Înseamnă să le explici oamenilor ce se schimbă, de ce se schimbă și cum va fi compensat ceea ce pierd.
Pistele sunt necesare. Parcările sunt necesare în întregul oraș. Iar comunicarea dintre Primărie și cetățeni nu este opțională. Este singurul drum pe care aceste două realități pot merge împreună.
Dan Cristian COARDĂ
