România intră într-o perioadă economică și socială dificilă fără un guvern capabil să ia decizii majore. După mai bine de patru luni de interimat, presiunea asupra președintelui Nicușor Dan crește, iar desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru nu mai poate fi tratată exclusiv ca o miză a negocierilor dintre partide.
Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan poate administra problemele curente, însă are atribuții limitate. România are nevoie de un Executiv cu puteri depline pentru adoptarea rectificării bugetare, continuarea măsurilor de reducere a deficitului și pregătirea bugetului pentru anul 2027.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat că atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru anul viitor reclamă instalarea unui guvern cu autoritate deplină. În lipsa unei soluții politice, amânările riscă să afecteze investițiile, absorbția fondurilor europene și capacitatea statului de a reacționa la eventuale șocuri economice.
Blocajul devine cu atât mai periculos cu cât România se apropie de sezonul rece. Facturile pentru încălzire și electricitate vor cântări din nou greu în bugetele familiilor, iar carburanții au ajuns la niveluri care se reflectă rapid în costul transportului, al alimentelor și al produselor de consum. Motorina s-a scumpit din nou în luna septembrie, în ciuda mecanismelor temporare aplicate asupra accizei.
Pentru o familie obișnuită, criza politică nu se măsoară în numărul rundelor de consultări de la Cotroceni, ci în prețul unui plin de carburant, în factura pentru încălzire și în costul coșului zilnic. Fiecare săptămână de incertitudine reduce capacitatea autorităților de a pregăti măsuri coerente pentru iarnă și transmite un semnal de instabilitate mediului de afaceri și investitorilor.
Președintele Nicușor Dan anunțase încă de la sfârșitul lunii august noi consultări cu liderii partidelor și o desemnare rapidă a candidatului pentru Palatul Victoria. România a depășit însă pragul de patru luni fără un guvern cu puteri depline, iar soluția politică continuă să întârzie.
Constituțional, responsabilitatea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru îi aparține președintelui, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament. Ulterior, candidatul trebuie să obțină votul de încredere al Legislativului pentru programul și componența noului Cabinet. În actualul context, orice nouă amânare prelungește o criză care începe să producă efecte dincolo de scena politică.
România nu este complet lipsită de conducere, însă este administrată de un Executiv care nu poate acționa cu întreaga forță politică și instituțională necesară. Iarna se apropie, carburanții se scumpesc, bugetul trebuie corectat, iar proiectul financiar pentru 2027 trebuie pregătit. Costul indeciziei nu va fi achitat de partidele aflate la masa negocierilor, ci de cetățeni și de economie.
Dan Cristian COARDĂ
