Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, lansează un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan, pe care îl acuză că ar fi blocat scoaterea la concurs a unor posturi necesare în spitale, în timp ce mii de medici tineri, proaspăt specialiști, așteaptă șansa de a intra efectiv în sistemul medical.
Într-un mesaj public cu un ton tranșant, Rogobete vorbește despre ceea ce consideră a fi o ruptură majoră între discursul despre reformă și realitatea din spitale. „Hai să aprindem puțin lumina”, își începe fostul ministru declarația, făcând trimitere la sloganurile folosite în spațiul public în ultimele săptămâni.
Alexandru Rogobete susține că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, a semnat peste 2.000 de diplome de medic specialist, pentru tineri care au finalizat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei.
„Ca fost ministru al Sănătății am semnat peste 2.000 de diplome de medic specialist. Peste 2.000 de tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei”, afirmă Rogobete.
Problema, spune fostul ministru, a apărut după acest moment. Potrivit acestuia, mulți dintre acești medici nu au avut unde să se angajeze, deși spitalele se confruntau cu lipsă de personal și cu dificultăți în acoperirea gărzilor.
„Știți ce au primit mai departe? În foarte multe cazuri, șomeri”, susține Alexandru Rogobete, acuzând faptul că posturile necesare nu au fost scoase la concurs.
Fostul ministru afirmă că managerii de spitale semnalau constant deficitul de medici și nevoia de posturi, în timp ce pacienții cereau, la rândul lor, servicii medicale mai accesibile și mai rapide. În același timp, medicii care finalizaseră pregătirea profesională își căutau locul într-un sistem care, deși i-a format pe bani publici, nu le-ar fi oferit posibilitatea de a profesa.
„În aceeași perioadă, managerii de spitale îmi spuneau că nu mai au cu cine acoperi gărzile. Pacienții aveau dreptate când cereau medici. Colegii mei aveau dreptate când cereau locuri de muncă”, mai spune Rogobete.
Acesta critică modul în care este folosit conceptul de reformă în spațiul public. În opinia sa, reforma nu ar trebui să însemne blocarea sistemului, ci funcționarea lui mai eficientă, cu reguli clare, cu personal suficient și cu soluții reale pentru pacienți și pentru cadrele medicale.
„Aceasta este reforma? Să formezi medici pe bani publici, să investești ani de pregătire în ei și apoi să-i lași fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?”, întreabă fostul ministru al Sănătății.
Mesajul său este construit în jurul unei idei puternice, aceea că statul investește ani de zile în formarea medicilor, dar riscă să îi piardă exact în momentul în care aceștia sunt pregătiți să intre în spitale. Într-un sistem medical deja apăsat de lipsa personalului, această situație ridică o întrebare importantă despre direcția reformelor din sănătate.
Rogobete afirmă că termenul „reformă” a devenit, în multe cazuri, mai degrabă un instrument de comunicare decât o politică publică măsurabilă prin rezultate. „Reforma nu înseamnă să oprești sistemul. Reforma înseamnă să-l faci să funcționeze mai bine”, transmite acesta.
În finalul mesajului, fostul ministru îi cere lui Ilie Bolojan să renunțe la această abordare și să permită sistemului să funcționeze prin măsuri concrete, nu prin etichete și sloganuri.
„O reformă adevărată se măsoară în rezultate, nu în sloganuri. Domnule Bolojan, opriți-vă. Lăsați România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete”, afirmă Alexandru Rogobete.
Declarația vine într-un moment în care tema reformei administrative și a controlului cheltuielilor publice este intens discutată, dar și într-un context în care spitalele reclamă în continuare presiune pe resursa umană.
Subiectul atinge una dintre cele mai sensibile probleme ale sistemului sanitar românesc. România formează medici, dar capacitatea de a-i păstra în spitalele publice depinde nu doar de diplome și examene, ci și de posturi disponibile, concursuri organizate la timp și decizii administrative care să răspundă nevoilor reale din teren.
Dan Cristian COARDĂ
