Ideea valorificării culturii populare în formele vieții contemporane și-a găsit o fericită concretizare prin inițierea în anul 1969 a Festivalului Folcloric de Datini și Obiceiuri de Iarnă de la Sighetu Marmației, organizat la cumpăna dintre ani, în miezul sărbătorilor din luna decembrie.
După concertul de colinde din 29 decembrie 1968, care a avut loc la Teatrul Dramatic din Baia Mare, reprezentanții Casei de Creație Populară și ai Comitetului de Cultură și Artă Maramureș, au pus în discuție organizarea unui festival de datini și obiceiuri de iarnă în județ, inițial propunându-se ca acesta să se desfășoare la Baia Mare.
Argumentele prof. univ. dr. doc. Mihai Pop au contribuit decisiv la alegerea centrului de desfășurare a festivalului în cea mai bogată zonă folclorică a județului, la Sighetu Marmației.
Demersul lui Mihai Pop este cu atât mai important cu cât se cunoaște că obținerea aprobării pentru organizarea unor asemenea manifestări de amploare era greu de obținut, depinzând de sistemul politic al epocii.
În zilele de 27-28 decembrie 1969 a avut loc prima ediție a festivalului intitulată «Carnavalul și Festivalul Județean de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Maramureș». Organizatorii de atunci vedeau în acest Festival o manifestare grandioasă, o adevărată sărbătoare populară. Semnificativ este conţinutul programului căruia i s-a spus: „Programul desfăşurării carnavalului şi festivalului judeţean de datini şi obiceiuri de iarnă din Maramureş” (Invitaţie-program, tipărit de Comitetul de cultură şi artă, Casa creaţiei populare, Comitetul de cultură Sighetu M. 1969).
Astfel, în oraşul de la confluenţa Izei cu Tisa s-au întâlnit solii artei populare de pe văile Marei, Cosăului, Izei şi Vişeului, din Ţara Lăpuşului, din țară și de peste hotare, care pe scenă, în alai, la parada portului popular, au prezentat cântece, dansuri, şezători sau clăci, pluguşoare, teatru folcloric, colinde, jocul cu capra şi ursul, măşti, care alegorice legate de cultul soarelui, solstiţiul de iarnă, cortegiul cerbului şi măşti într-o atmosferă de sărbătoare, pe străzile oraşului împodobit cu ghirlande de becuri multicolore, ghirlande de steguleţe ornate cu motive populare inspirate din sărbătorile de iarnă, pictate de mari artişti plastici maramureşeni (Apostol, Olos, Seinelic, Hamza, Hrişcă, Dan Aurel, Andras Csaba şi alţii).
Sub înaltul patronaj al prof. univ. dr. doc. Mihai Pop s-au desfașurat și primele sesiuni de referate și comunicări pe teme folclorice având drept investigare aria obiceiurilor populare legate de sărbătorile de iarnă, constituind un bun prilej de fundamentare teoretică, de prezentare și interpretare a datinilor și obiceiurilor de iarnă.
Următoarele ediţii (până în prezent) au fost îmbogăţite ca şi conţinut cu momente legate de diferite evenimente ale acelor ani, dar şi-au păstrat o structură bine conturată, semnificativă şi reprezentativă pentru obiceiurile şi conţinutul Festivalului de la Sighetu Marmaţiei.
Probabil că la Sighetu Marmaţiei s-a reuşit un lucru extraordinar: localnicii, ţăranii maramureşeni, oaspeţii lor, au putut trăi într-un cadru organizatoric acceptat de oficialităţi, sărbătorile de Crăciun şi de Anul Nou!
Majoriotatea ediţiilor s-au desfăşurat în perioada 21-27 decembrie a fiecărui an, cu accent deosebit pe ultimele două zile, respectiv 26-27 decembrie (ziua a II-a de Crăciun şi sărbătoarea Sf. Ştefan).
În fiecare an, ultimele două zile au constituit punctul cel mai important al festivalului. Marele alai al datinilor şi obiceiurilor de iarnă a ajuns de multe ori să depăşească peste 2.000 de participanţi, reprezentanţi ai întregului judeţ Maramureş, a judeţelor şi invitaţiilor din străinătate.
Finalul acestor grandioase manifestări s-a derulat în cadrul unor spectacole de gală de neuitat, în care formaţiile artistice selecţionate din judeţul Maramureş şi formaţiile invitate din ţară și străinătate au prezentat obiceiuri, colinde, aşa cum le-au pregătit acasă, într-o ordine stabilită de organizatori, pentru a putea asigura o bună plasare scenică, dar şi un ritm absolut necesar unui spectacol de o asemenea amploare (în unele ediţii, pe parcursul a câtorva ore se urcau în scenă peste 1.000 de artişti amatori și artiști consacrați.
Contribuţia esenţială a festivalului de la Sighetu Marmaţiei a fost şi este aceea a păstrării şi transmiterii de la o generaţie la alta, a datinilor şi obiceiurilor de iarnă, precum şi importantele obiective privind cercetarea, valorificarea ştiinţifică, culturală şi, nu în ultimul rând, prezentarea scenică a folclorului în spectacole ale ansamblurilor profesioniste şi de amatori!
Festivalul de datini de iarnă de la Sighetu Marmației a devenit un obicei, un semn al locului, dovadă a puterii de creație și a permanenței, dar și un semn al solidarității spirituale, a unității și continuității noastre pe întregul pământ românesc.
Anii au trecut și am ajuns la o vârstă care mă face cel mai vechi dintre organizatori în viață a unui eveniment emblematic pentru Maramureșul Voievodal, FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN SIGHETU MARMAŢIEI!
Din anul 1970 am început să fac parte din organizatorii locali ai festivalului, din cele 53 de ediții am fost unul din organizatorii principali la 45 de ediții din care 15 ani am avut titlul onorific de director de festival. Au fost momente de muncă intensă dar și de mari satisfacții, m-am bucurat întodeauna de sprijinul și încrederea celor care au fost la conducerea orașului.
La ediția din anul 2018 am reușit să tipăresc o monografie a festivalului. Cu toate problemele de ordin finaciar și nu numai, Festivalul a avut continuitate, îi dorim viață lungă și de aici înainte, succes organizatorilor, bucurie participanților, sărbători cu sănătate și bucurii!
Prof. dr. Ioan Dorel TODEA
