Revista de cultură „Nord Literar” revine în atenția cititorilor cu numărul 281, o ediție care aduce împreună literatura contemporană, evocările unor personalități culturale, reflecțiile asupra societății și pagini dedicate poeziei, prozei și criticii literare. De la dezbaterea despre corectitudinea politică și impactul inteligenței artificiale până la recuperarea memoriei unor scriitori importanți ai Maramureșului, noul număr propune o lectură diversă, ancorată atât în actualitate, cât și în istoria culturală.
Unul dintre subiectele abordate este cel al corectitudinii politice, asupra căruia Irina Petraș își exprimă rezervele într-o intervenție care invită la reflecție. „Recunosc și îmi asum riscul acestei mărturisiri că nu mi-a fost niciodată prea simpatic conceptul”, mărturisește autoarea.
Maramureșul literar ocupă un loc important în paginile revistei. Gheorghe Pârja readuce în atenție povestea „Serilor de Poezie de la Desești”, marchează împlinirea a 145 de ani de la apariția revistei „Contemporanul” și îi dedică un text poetului Echim Vancea, ajuns la vârsta de 75 de ani. Acestuia îi transmite un gând aniversar și Gheorghe Mihai Bârlea, în timp ce pagina „Orfeu” și parodia semnată de Lucian Perța completează omagiul adus poetului.
Un moment de sensibilitate aparte îl reprezintă paginile dedicate memoriei lui Vasile Muste, unul dintre poeții importanți ai Maramureșului, dispărut recent. Revista îi rezervă două pagini care reunesc cronica Deliei Muntean la volumul „Inima Luanei” și evocările semnate de Flaviu Claudiu Mihali și Nicolae Scheianu, pornind de la recuperarea poeziilor sale de debut în volumul „Ziua când îngerii au rămas flămânzi”. Este un gest de recuperare și păstrare a memoriei unui autor care a făcut parte din peisajul literar al regiunii.
Critica și istoria literară sunt reprezentate prin contribuții care deschid perspective asupra unor opere și personalități relevante. Gheorghe Glodeanu explorează universul fantasticului în literatură, pornind de la volumul „Les maîtres du fantastique en littérature”, în timp ce Mircea Popa îi consacră un eseu lui Nicolae Breban, scriitorul care, potrivit autorului, „a știut să ocolească toate tezele și poncifele unei literaturi aservite”.
Daniela Sitar-Tăut prezintă volumul „Aducerea acasă a lui Brânuși – 150 de ani de la naștere”, care reunește intervențiile și perspectivele exprimate în cadrul conferinței cu același titlu, organizată la Baia Mare. Tot în zona reflecției culturale, Dan Anghelescu semnează eseul „Muzica – spațiu spiritual al ecleziei”.
Actualitatea tehnologică își găsește, la rândul ei, locul în revistă. În eseul „AI și teama de AI”, Laura Poantă propune o analiză a beneficiilor, dar și a problemelor asociate extinderii inteligenței artificiale, invitând cititorii să privească dincolo de entuziasmul sau temerile generate de această transformare.
Legătura dintre literatură, experiența personală și memoria culturală este continuată de Dana Buzura-Gagniuc, care relatează, într-un reportaj, impresiile și experiențele trăite la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației. Mihaela Albu revine cu un nou material din seria „Cuvinte din exil”, intitulat „Recuperări necesare: din nou despre «dezbinarea» exilului românesc”.
Cititorii interesați de critica de carte vor regăsi o analiză a volumului „Liviu Rebreanu dincolo de realism”, semnat de Ion Simuț, precum și contribuția lui Florian Copcea dedicată cărții „Cuvinte locuite”, de Carmen Firan. Secțiunea recenziilor cuprinde textul lui Mircea Teculescu despre „În cădere, becurile se aprind”, de Savu Popa, și intervenția Antoanetei Turda asupra volumului „Prima aventură europeană a românilor 1918-1940: ideea europeană ca proiect și acțiune politică în memorialistica elitelor românești interbelice”.
Creația literară originală rămâne o componentă esențială a publicației. Ana Ludușan este prezentă cu proza „Cu frigul în spate”, iar paginile de poezie reunesc versuri semnate de Adela Conciu, Anda Comșa-Chiș și Otilia-Vanda Ciuban. George Vigdor contribuie cu aforisme, în timp ce poemul lunii îi aparține lui Vasile Trif. Literatura universală este reprezentată prin poeziile autoarei italiene Antonella Rizzo, oferite cititorilor în traducerea Mariei și a lui Valeriu Stancu.
O dimensiune aparte a acestei ediții este dată de ilustrațiile provenite din Memorialul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmației. Imaginile aduc în paginile revistei o componentă vizuală a memoriei istorice, completată de intervenția Anei Blandiana, care evidențiază importanța fotografiilor și rolul autorului acestora.
Prin diversitatea contribuțiilor, numărul 281 al revistei „Nord Literar” continuă să ofere un spațiu de întâlnire între scriitori, critici, eseiști și cititori, păstrând în prim-plan literatura și dialogul cultural. Este o ediție în care vocile Maramureșului se întâlnesc cu teme și preocupări ale culturii române și europene.
Noul număr al revistei „Nord Literar” poate fi achiziționat de la o parte dintre chioșcurile de ziare din Baia Mare, din librăriile Cărturești din întreaga țară, precum și din librăriile Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș și Gherla.
