În satele Maramureșului, trecerea dintre anotimpuri nu era măsurată doar prin calendar, ci și prin schimbările observate în natură, prin muncile gospodărești și prin sărbătorile religioase. Una dintre zilele care anunțau apropierea toamnei era 6 august, când creștinii prăznuiesc Schimbarea la Față a Domnului.
Cunoscută în popor sub numele de Probejenie, Pobrejenie sau Obrejenie, sărbătoarea este așezată simbolic la hotarul dintre vară și toamnă. În calendarul popular, după această dată frunzele încep treptat să își schimbe culoarea, apele devin mai reci, nopțile capătă răcoare, iar păsările migratoare se pregătesc pentru plecarea spre țările calde.
Într-un județ precum Maramureșul, unde legătura dintre viața comunității, credință și ritmul naturii este încă vizibilă, sărbătoarea păstrează o semnificație aparte. Pentru oamenii satului, Probejenia era considerată un prag al anului, după care vremea putea deveni mai schimbătoare, iar apropierea sezonului rece începea să fie simțită tot mai clar.
Din perspectiva credinței creștine, Schimbarea la Față amintește momentul petrecut pe Muntele Tabor, când Iisus Hristos Și-a arătat slava dumnezeiască înaintea apostolilor Petru, Ioan și Iacov. Sărbătoarea este privită drept una a luminii, a bucuriei și a întăririi credinței.
Ziua de 6 august cade în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului. Cu toate acestea, rânduiala bisericească prevede dezlegare la pește, indiferent de ziua săptămânii în care este sărbătorit praznicul.
În tradiția populară românească, oamenii obișnuiau să ducă la biserică roade din noua recoltă pentru a fi binecuvântate. Merele, perele, prunele și strugurii erau apoi împărțite credincioșilor sau oferite în memoria celor trecuți la cele veșnice.
De această zi sunt legate și practici de pomenire cunoscute sub numele de Moșii Schimbării la Față. În diferite regiuni ale țării erau oferite struguri, faguri de miere, must sau alte roade ale pământului, gestul păstrând sensul comuniunii dintre cei vii și cei plecați dintre ei.
Credințele populare spuneau că, după Probejenie, scăldatul în apele curgătoare trebuia evitat deoarece apa începea să se răcească. Totodată, oamenii încercau să nu se certe, considerând că neînțelegerile pornite în această zi s-ar putea prelungi pe parcursul întregului an. Acestea sunt însă credințe tradiționale și superstiții populare, nu rânduieli ale Bisericii.
Pentru Maramureș, Schimbarea la Față rămâne una dintre sărbătorile care amintesc de legătura profundă dintre credință, natură și viața satului. Dincolo de obiceiurile transmise între generații, ziua de 6 august vorbește despre schimbare, cumpătare și apropierea unui nou anotimp.
Dan Cristian COARDĂ
