Pregătirile pentru sărbătoarea Nașterii Domnului capătă, începând de duminică, 15.11.2026, o dimensiune duhovnicească aparte. Timp de 40 de zile, credincioșii ortodocși sunt chemați la rugăciune, cumpătare, pocăință și fapte de milostenie, în cadrul Postului Nașterii Domnului, care se încheie în Ajunul Crăciunului. Sâmbătă, 14 noiembrie, este lăsatul secului, moment care precedă această perioadă de pregătire spirituală și care păstrează, în tradiția românească, și obiceiuri transmise din generație în generație.
„Postul are o durată de 40 de zile și începe cu ziua de duminică, 15 noiembrie, și ține până la data de 24 decembrie, inclusiv, adică până în Ajunul Crăciunului. Acest răstimp ne amintește de postul îndelungat al Drepților din Vechiul Testament în așteptarea venirii lui Mesia, Care Se va naște din Fecioara Maria în ieslea din Betleem.
Trebuie știut faptul că, la început, nu toți creștinii posteau la fel și același număr de zile, iar din acest motiv a fost necesară o uniformizare. Durata Postului Nașterii Domnului a fost stabilită încă din anul 1166, la Sinodul local de la Constantinopol.
Ce înseamnă „lăsatul secului”?
Cuvântul „sec” din sintagma „lăsatul secului” este înțeles ca fiind sinonim cu ideea de uscat sau lipsit de grăsime. Unii liturgiști spun faptul că acest termen provine, mai degrabă, din deformarea expresiei „lăsatul seculului”, în care „seculul” este chiar secolul, adică lumea cu obiceiurile sale, timpul secular, lumesc.
Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului nu este doar o despărțire vremelnică de anumite bucate, ci o chemare la înnoire sufletească, la liniște, la rugăciune și la apropierea mai profundă de Dumnezeu.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții referitoare la această zi a lăsatului de sec și care se păstrează încă în multe localități din țară este „spolocania” – „a spăla, a curăța” – denumire dată primei zile dintr-un post mare de peste an (Postul Mare sau cel al Nașterii Domnului). În această zi, vasele în care s-a gătit și s-a mâncat de dulce se curățau și se urcau în podul casei, după care se coborau vesela și tacâmurile speciale pentru perioada de post.
Suntem chemați cu toții să facem din fiecare zi de post o treaptă spre Betleem: prin rugăciune, prin spovedanie, prin împărtășire, prin milostenie și prin fapte de iubire.
Din perspectivă teologică, postul este inseparabil de pocăință, smerenie și iubire. Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază, în învățătura sa despre post, că adevărata asceză presupune nu doar înfrânarea de la hrană, ci și înfrânarea limbii de la cuvintele vătămătoare, a mâniei de la izbucniri necontrolate și a inimii de la resentimente. Prin urmare, dimensiunea autentică a postului este una integrală, vizând întreaga existență a persoanei umane.
Fiind un post al bucuriei, Biserica a rânduit mai multe zile în care credincioșii au dezlegare la untdelemn, vin și la pește, zile care sunt consemnate în calendar.
Prin urmare, să intrăm în Postul Nașterii Domnului cu luciditate duhovnicească, cu responsabilitate morală și cu disponibilitatea unei autentice înnoiri interioare, într-un timp al întâlnirii cu Dumnezeu și nu în ultimul rând, al redescoperirii aproapelui”, transmite Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului.
