Patrimoniul cultural, rolul muzeelor în societatea contemporană și provocările aduse de noile tehnologii se află în centrul celei de-a X-a ediții a conferinței anuale cu participare internațională „Rosturi și rostiri. Patrimoniul în actualitate”, deschisă joi, 12 noiembrie, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Evenimentul aniversar reunește specialiști din domeniul muzeal, cercetători și reprezentanți ai instituțiilor culturale, într-un dialog despre conservarea, valorificarea și transmiterea patrimoniului către generațiile viitoare.
Conferința este organizată de Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, Asociația „Prietenii Muzeului de Etnografie”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare și Facultatea de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
Deschiderea oficială a avut loc în sala de conferințe a bibliotecii, în prezența invitaților și a specialiștilor participanți. Manifestarea a fost moderată de dr. Monica Mare, directorul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, care a adresat un mesaj de bun-venit și a mulțumit instituțiilor partenere pentru implicarea în organizarea acestei ediții aniversare.
Din partea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, părintele arhidiacon Vlad Verdeș, consilier al Sectorului Cultural Teologic, a transmis un cuvânt de binecuvântare.
Au urmat intervențiile reprezentanților instituțiilor culturale și academice, printre care dr. Ramona Mocanu, de la Muzeul Județean Vaslui, președinta Asociației Managerilor din Muzee, dr. Aura Maria Pintea, din partea Direcției Județene pentru Cultură Maramureș, și conf. univ. dr. Anamaria Fălăuș, decanul Facultății de Litere din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
Un moment aparte al deschiderii l-a constituit intervenția dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, care a vorbit despre locul muzeelor în viața comunității și despre bogăția culturală a Maramureșului. Evocând istoria și patrimoniul zonei, acesta a subliniat valoarea excepțională a instituțiilor muzeale maramureșene.
„Maramureșul are multe bogății, dar cele din domeniul muzeal sunt incomparabile, de exemplu Muzeul de Mineralogie este unicat. Titlul conferinței «Rosturi și rostiri» este fericit așezat peste această manifestare. Darul cunoașterii este pentru noi substanță de viață și lacrimă de fericire”, a afirmat dr. Teodor Ardelean.
Atmosfera academică a fost completată de un moment artistic susținut de Grupul Asociației „Împărăteasa Sfânta Irina” din Prislop, participantele fiind însoțite de primarul comunei Boiu Mare. Prezența lor a adus în prim-plan dimensiunea vie a patrimoniului cultural, păstrată prin comunități, tradiții și expresii artistice locale.
Inteligența artificială și patrimoniul cultural, în atenția specialiștilor
Lucrările conferinței au debutat cu prezentări în plen, care au propus perspective asupra unor teme actuale pentru domeniul muzeal.
Una dintre intervenții, susținută de Irina Oberländer Târnoveanu, specialist în patrimoniu cultural din București, a abordat tema „Inteligența Artificială și Muzeele. Oportunități și riscuri”, aducând în atenție relația dintre dezvoltarea tehnologică și activitatea instituțiilor muzeale.
O altă prezentare, intitulată „Gastronomia salvează România. Antropologia culturală în era festivalurilor culinare”, a fost susținută de dr. Camelia Burghele, de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Tema a introdus în dezbatere gastronomia ca expresie a identității culturale și locul acesteia în manifestările contemporane dedicate tradițiilor.
Ajunsă la cea de-a zecea ediție, conferința „Rosturi și rostiri. Patrimoniul în actualitate” pune în relație cercetarea, experiența profesioniștilor din muzee și transformările societății contemporane. De la tradițiile păstrate în comunitățile locale până la oportunitățile și riscurile inteligenței artificiale, temele abordate reflectă diversitatea provocărilor cu care se confruntă astăzi instituțiile responsabile de protejarea patrimoniului cultural.
Într-un județ în care identitatea culturală este strâns legată de patrimoniul material și imaterial, astfel de întâlniri readuc în atenție o întrebare esențială pentru viitorul muzeelor. Cum poate fi păstrată autenticitatea trecutului, fără ca patrimoniul să rămână izolat de lumea prezentului?
Dan Cristian COARDĂ
