Noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de curând de sub tipar și poate fi achiziționat de la chioșcurile de ziare din Baia Mare și de la librăriile din rețeaua Cărturești.
În eseul „Clujul, locul meu de mijloc”, Irina Petraș vine cu o evocare a Clujului, locul care „are câte ceva” din cei pe care i-a cunoscut, care te „impregnează pentru totdeauna”.
„Literatura nu poate și nu trebuie să fie de nișă” afirmă Dana Buzura-Gagniuc în editorialul său.
Poemul lunii aparține lui Adrian Popescu, iar pentru ilustrarea revistei s-au folosit lucrări ale unor pictori aparținând Școlii de Pictură Baia Mare, despre care oferă informații Alina Petrescu.
„Opera lui Vintilă Ivănceanu – o expresie a avangardei”, carte semnată de Cristina Nedelcu, readuce în actualitate opera unuia dintre principalii reprezentanți ai onirismului estetic, după cum relevă Gheorghe Glodeanu în cronica sa.
Delia Muntean zăbovește asupra volumului lui Ion Pop, „Gellu Naum. Poezia contra naturii”, iar Daniela Sitar-Tăut vine cu o cronică de întâmpinare la volumul „The Castle of Alienation” (Castelul Alienării) al lui Daniel Bozga. Gheorghe Pârja pornește de la titlul cărții „Poate poezia salva lumea? 36 de interviuri cu Ana Blandiana” și face un excurs critic și sentimental al întâlnirilor cu poeta. Cronica lui Florian Copcea analizează discursul liric al Gabrielei Gheorghișor din „Văduva plătește dublu”, evidențiind un eu liric „acaparat de miraje și revelații”.
Pentru pagina „Orfeu”, Nicolae Silade propune cinci „poeseuri”, iar Lucian Perța vine cu replica parodică.
Mircea Popa recomandă spre lectură două volume: „Pasărea cerului” de Eugan Uricaru și „Pinul lui Nietzsche” al lui George Vulturescu.
Flaviu Mihali radiografiază evenimentele culturale din capitala Moldovei unde, la Zilele Revistei „Convorbiri literare”, „Nord Literar” a primit Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literară. O onoare pentru Maramureș și o datorie pentru echipă în a menține flacăra culturii la același nivel.
Pagina dedicată „cuvintelor din exil”, semnată de Mihaela Albu, ni-l aduce în prim-plan pe Mircea Eliade, cel care „iubește cărțile mai mult decât pe zei”, după cum spunea prietenul său Emil Cioran.
Cititorii se pot delecta cu un fragment din romanul în pregătire „Cușca” al Hannei Bota, precum și cu versuri din creația maramureșenilor Radu Bogiș, Nicoleta Chiș și George Nicoară.
Versurile lui Liviu Mircea din volumul „Vei ieși din vis și vei umbla” sunt construite „sub forma unor revelații discrete și a introspecției profunde”, afirmă Raluca Hășmășan în cronica sa.
Recenzii și interpretări numeroase în acest număr: Theodor Damian la volumul lui Iuliu Marius Morariu, „Povești americane”, Flaviu Mihali la „Matrioșka nu are voie” de Florina Juncu, Nicolae Scheianu la cartea lui Echim Vancea, „La marginea nicăieriului”, Gheorghe Pârja despre antologia gândită de Irina Petraș – „Poemele Transilvaniei” și Gavril Ciuban despre „Tentația certitudinii” al lui Nicolae Scheianu.
Volumul bilingv al lui Eugen Barz „36 de trepte / 36 peldaños”, cuprinzând poezii cu profunde esențe liturgice, este prezentat cititorilor de Elena Ruxandra Petre.
De puțin timp, au plecat dintre noi poeții Marcel Mureșeanu și Lotica Vaida, cărora „Nord Literar” le dedică o pagină.
Versuri din creația lui Horia Bădescu, scrise în limba franceză, traduse de autor în limba română, pot fi citite pe ultima pagină a revistei, unde sunt prezentate și câteva dintre noile apariții editoriale primite la redacție.
