În Cimitirul Central din Sighetu Marmației se află obeliscul ridicat în memoria ostașilor români căzuți în luptele pentru eliberarea Maramureșului în campania din anii 1918 – 1919.
Sunt încrustate pe piatră numele miltitarilor, locul unde au luptat și unde au căzut „PENTRU DEZROBIREA NEAMULUI”: serj. Iosif Gabor (mort la Cămara în 17.I.1919), sold. Ghirasim Pop (mort la Sighet în 19.IV.1919), sold. Mihaiu Andrum (mort la Sighet la 17.II.1919), sublt. Dumitru Popescu (bat.3/14 inf., mort la Peri în 30.III.1919), sold. Ion Vizitiu (reg.7 Roșiori, rănit la Huszt, mort la Sighet în 3.V.1919).
În preajma Crăciunului pe stil vechi din ianuarie 1919, Maramureșul a fost invadat de trupe ucrainene, care au ocupat Valea Tisei împreună cu Sighetul și ținutul din dreapta Vișeului, până la Leordina.
La stăruința unei delegații maramureșene la Sibiu, în 16 ianuarie 1919, trece peste Gutâi în Maramureș, Regimentul 14 Roman, sub comanda colonelului Teodor Gheorghiu.
În 17 ianuarie forțele ocupante sunt zdrobite în lupta de la Cămara la Sighet, unde cade eroic sergentul Iosif Gabor, apoi începe curățirea Maramureșului de bandele teroriste, acțiune la care au participat și gărzile naționale locale.
Jertfele ostașilor Regimentului 14 infanterie au avut rolul de a reda o parte din Maramureșul voievodal Patriei Mamă, după ce în 1 Decembrie 1918 avusese loc desăvârșirea Marii Uniri, evenimentele de la Sighet reprezentând singurele jertfe de sânge pentru desăvârșirea Statului Național Unitar Român (tehnic în 20 aprilie 1920, data la care ultimele provincii românești s-au unit cu patria-mamă).
Prof. Dr. Ioan Dorel TODEA
