România se pregătește pentru un an economic dificil. Specialiștii financiari avertizează că anul 2026 va fi unul tensionat pentru economia națională, pe fondul deprecierii continue a leului și al efectelor persistente ale inflației ridicate din 2025, care a ajuns în noiembrie la aproape 10%, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR) și sondajelor realizate de CFA România.
După ce, în luna mai 2025, moneda europeană a depășit pragul psihologic de 5 lei, analiștii estimează că tendința de depreciere ar putea continua. Conform proiecțiilor actuale, cursul de schimb ar putea ajunge la 5,20 lei pentru un euro în perioada următoare. În prezent, cursul oficial anunțat de BNR se situează în jurul valorii de 5,10 lei pentru un euro.
Inflația, principalul motor al deprecierii leului
Diferențele semnificative de inflație dintre România și zona euro sunt considerate principala cauză a slăbirii monedei naționale. În timp ce inflația anuală în România se apropie de 10%, media din zona euro se menține în jurul valorii de 2%, ceea ce exercită o presiune constantă asupra cursului de schimb.
Sondajele CFA România indică faptul că majoritatea analiștilor se așteaptă ca leul să continue să se deprecieze. Alexandra Smedoiu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiari din România, a subliniat că evoluția cursului este în linie cu dezechilibrele macroeconomice și cu perspectivele fiscale ale României.
Politici salariale și fiscale sub lupă
Creșterea salariului minim programată pentru 1 iulie 2026 nu reprezintă o surpriză pentru experți, fiind rezultatul mecanismului de ajustare automată în funcție de inflație și al recomandărilor europene, care prevăd ca salariul minim să fie de aproximativ 50% din câștigul mediu brut.
În schimb, analiștii continuă să critice impozitul minim pe cifra de afaceri, considerând că acesta afectează negativ mediul de afaceri. Măsura poate duce la creșterea prețurilor, reducerea investițiilor și presiuni suplimentare asupra companiilor cu marje de profit reduse.
Alexandra Smedoiu a arătat că reducerea acestui impozit este un pas în direcția corectă, însă eliminarea completă, prevăzută abia pentru 2027, ar fi fost soluția optimă, întrucât impozitul nu ține cont de profitabilitatea reală a firmelor.
Inflația în 2025, printre cele mai mari din UE
România s-a confruntat în 2025 cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, care a atins aproape 10% în noiembrie. Printre principalele cauze se numără măsurile fiscale adoptate pe parcursul anului, scumpirea energiei și creșterea costurilor cu forța de muncă.
BNR a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului 2025, estimând o rată a inflației de 9,6% în decembrie. Aproape jumătate din această creștere a fost determinată de majorările de taxe și accize din august 2025, de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică și de presiunile salariale.
Datele arată diferențe semnificative între sectoare: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproximativ 11%, serviciile cu peste 10%, iar produsele alimentare cu circa 7,5%.
Perspective pentru 2026
Privind spre anul 2026, BNR estimează o temperare a inflației abia în a doua jumătate a anului, pe măsură ce efectele șocurilor fiscale din 2025 se vor estompa. Conform prognozelor, rata anuală a inflației ar putea coborî la 3,7% la finalul lui 2026, ceea ce ar putea oferi un respiro economiei și puterii de cumpărare a populației.
MaramuresOnline.ro