„Suntem şi vom fi totdeauna neam de ţărani. De aceea, destinul nostru ca neam, ca putere culturală, atârnă de cantitatea de aur curat ce se află în sufletul ţăranului – creatorul şi păstratorul culturii populare, centru generator, binecuvântat şi rodnic.” (Lucian Blaga)
Par rupte din poveștile bătrânilor. Nu sunt însă doar amintiri, ci obiceiuri reînviate după decenii întregi. Șezătorile, căci despre ele este vorba, sunt tradiții rurale pe care tinerii de acum nu au apucat să le cunoască, iar bătrânii satelor și le amintesc cu nostalgie.
În Groși a fost rememorat un crâmpei din acele timpuri și adus în fața celor prezenți, cu recrearea unor imagini de demult, desprinse parcă din satul de altădată.
Se cuvin aduse mulțumiri groșenilor „veniți cu lucru-n șezătoare”, părintelui Virgil Jicărean, amfitrionul acestui eveniment, etnologului Pamfil Bilțiu, muzeografului Janeta Ciocan,
profesorului universitar doctor Delia Suiogan, precum și directorului Muzeului de Etnografie și Artă Populară, Baia Mare, Monica Mare.
Multumiri li se cuvin, de asemenea, tuturor celor care au colindat în șezătoare, împlinind un ritual din postul Crăciunului. În mod special taragotistului Dumitru Dobrican, lui Sorin Rad, Gabrielei Ardusătan și nu în ultimul rând tuturor celor prezenți.
