Deputatul PSD de Maramureș, Crina Fiorela Chilat, a transmis că această etapă parlamentară este una importantă, deoarece deciziile care vor fi luate nu se referă doar la cifre și indicatori bugetari, ci la modul în care vor fi susținute investițiile, dezvoltarea și sprijinul acordat cetățenilor.

Potrivit acesteia, perioada următoare va fi una intensă în Parlament, marcată de dezbateri și analize asupra proiectului de buget. Parlamentarii din comisiile de specialitate vor analiza propunerile și amendamentele, în vederea adoptării unui buget care să răspundă nevoilor comunităților și economiei.

Deputatul maramureșean a subliniat că își dorește ca discuțiile din cadrul comisiilor să fie constructive și orientate spre identificarea celor mai bune soluții pentru români și pentru dezvoltarea țării.

„Este un moment important, pentru că dincolo de cifre și tabele vorbim despre direcția în care vrem să meargă România: investiții, dezvoltare și sprijin real pentru oameni. Va fi o perioadă de muncă intensă, dezbateri serioase și decizii care contează”, a transmis Crina Fiorela Chilat.

MaramuresOnline.ro

Potrivit parlamentarului maramureșean, operațiunile în numerar între profesioniști – precum persoane juridice, PFA, întreprinderi individuale sau profesii liberale – sunt permise doar în anumite limite. Încasările pot ajunge la maximum 5.000 de lei pe zi de la o persoană, iar în cazul magazinelor de tip cash & carry plafonul este de 10.000 de lei pe zi. Plățile în numerar sunt limitate la 5.000 de lei pe zi pentru fiecare persoană, fără a depăși însă 10.000 de lei pe zi în total. În cazul achizițiilor de la magazine cash & carry, limita zilnică de plată este de 10.000 de lei.

De asemenea, plățile din avansuri spre decontare pot fi realizate în numerar în limita a 5.000 de lei pe zi pentru fiecare persoană. Legea interzice fragmentarea încasărilor sau a plăților pentru a evita plafoanele stabilite, iar facturile care depășesc valoarea de 5.000 de lei pot fi achitate doar parțial în numerar – maximum 5.000 de lei –, restul sumei trebuind plătit prin instrumente fără numerar.

În ceea ce privește tranzacțiile dintre profesioniști și persoane fizice, plafonul stabilit de lege este de 10.000 de lei pe zi de la sau către o persoană. Fragmentarea tranzacțiilor peste acest plafon este interzisă, iar împrumuturile sau finanțările între profesioniști și persoane fizice trebuie realizate exclusiv prin instrumente de plată fără numerar.

Legea reglementează și sumele care pot rămâne în casieria unei entități la sfârșitul zilei. Pentru persoane juridice și alte entități plafonul este de 50.000 de lei, în timp ce magazinele de tip cash & carry, hipermarketurile și supermarketurile pot avea până la 500.000 de lei. Sumele care depășesc aceste limite trebuie depuse în conturile bancare în cel mult două zile lucrătoare. Există însă o excepție pentru sumele destinate plății salariilor și altor drepturi de personal, caz în care plafonul poate fi depășit pentru o perioadă de trei zile lucrătoare de la data stabilită pentru plata acestora.

În cazul tranzacțiilor în numerar între persoane fizice, plafonul este de 50.000 de lei pentru fiecare tranzacție, iar și în această situație legea interzice fragmentarea plăților pentru a ocoli limita stabilită.

Deputatul Crina Chilat a reamintit și o prevedere importantă care se aplică începând cu 1 ianuarie 2026: comercianții au obligația de a accepta mijloace moderne de plată, precum cardurile sau aplicațiile de plată. Există totuși două excepții, respectiv entitățile care efectuează toate încasările și plățile exclusiv prin conturi bancare și cele care operează în zone nedeservite de rețele de comunicații electronice.

Legea permite și acordarea de avans în numerar la terminalele POS, cunoscută drept operațiune de cashback. Comercianții pot oferi maximum 500 de lei pe tranzacție, suma trebuind evidențiată distinct pe bonul fiscal, iar comisionul perceput nu poate depăși 1% din suma acordată.

O prevedere specială se aplică operatorilor economici care organizează nunți și botezuri. Aceștia pot solicita organului fiscal aprobarea unui plafon de încasări în numerar mai mare de 10.000 de lei pe zi de la o persoană, prin depunerea unei cereri însoțite de documente justificative privind spațiul unde sunt organizate evenimentele, capacitatea acestuia, situația încasărilor din ultimele 12 luni și facturile aferente evenimentelor desfășurate.

Nerespectarea regulilor privind tranzacțiile în numerar poate atrage sancțiuni importante. Printre acestea se numără o amendă de 25% din suma care depășește plafonul legal, dar nu mai puțin de 500 de lei, amenzi între 15.000 și 20.000 de lei pentru acordarea de avantaje în vederea plăților în numerar, între 3.000 și 10.000 de lei pentru nedeținerea unui cont de plăți în România, precum și sancțiuni de până la 50.000 de lei pentru nerespectarea obligației de a accepta mijloace moderne de plată.

Deputatul PSD de Maramureș a subliniat că utilizarea instrumentelor de plată fără numerar reprezintă cea mai sigură soluție pentru contribuabili, deoarece reduce riscul depășirii plafoanelor legale și implicit al aplicării sancțiunilor.

MaramuresOnline.ro

Parlamentarul social-democrat a subliniat că votul din Parlamentul României nu înseamnă doar adoptarea unui act legislativ, ci și închiderea unui capitol de incertitudine care a apăsat asupra multor familii. Potrivit acesteia, modificarea legislativă vine ca răspuns la numeroasele situații în care proprietarii de locuințe nu dețineau și terenul pe care erau construite casele.

Crina Chilat a explicat că problema este una pe care a cunoscut-o direct în perioada în care a ocupat funcția de subprefect al județului Maramureș. În acea perioadă, spune deputatul, a analizat mii de dosare de fond funciar și a întâlnit numeroși cetățeni care se confruntau cu aceeași situație. Deși erau proprietarii locuințelor în care trăiau, terenul de sub casele lor rămânea în proprietatea statului sau a autorităților locale.

Această situație a generat, de-a lungul anilor, numeroase blocaje administrative și dificultăți pentru proprietari. „Erau proprietari pe zidurile locuinței, dar străini în propria curte”, a afirmat deputatul PSD, subliniind că această anomalie juridică a creat frustrări și bariere birocratice pentru mii de oameni.

Prin modificarea adoptată, legea introduce un mecanism clar și predictibil. Proprietarii locuințelor construite înainte de anul 1990 vor putea solicita trecerea în proprietate a terenului aferent casei și anexelor gospodărești. Noua procedură are rolul de a elimina interpretările diferite și de a simplifica procesul administrativ pentru cetățeni.

Deputatul Crina Chilat consideră că această schimbare legislativă reprezintă un pas important spre normalitate și o formă de recunoaștere a drepturilor proprietarilor care, ani la rând, au încercat să își rezolve situația juridică.

„Această lege este victoria maramureșenilor care nu au încetat să își ceară dreptatea și a tuturor românilor care au așteptat ca statul să le recunoască, în sfârșit, calitatea de stăpâni deplini asupra propriilor gospodării”, a transmis deputatul PSD de Maramureș.

Crina Chilat a mai precizat că experiența acumulată în administrația publică locală a contribuit la identificarea acestei soluții legislative și că va continua să susțină inițiative care să simplifice relația cetățenilor cu instituțiile statului.

MaramuresOnline.ro

Potrivit deputatului, până în prezent dreptul la a doua opinie exista la nivel formal, însă era însoțit de formulări și condiționări care îl făceau dificil de exercitat în practică. „Un drept care depinde de interpretări sau de ‘resurse disponibile’ nu este un drept deplin”, a subliniat Crina Chilat.

Prin modificările adoptate, pacienții asigurați beneficiază fără echivoc de dreptul la o a doua opinie medicală, fără limitări ambigue sau bariere birocratice. Totodată, noua reglementare introduce obligația medicului de a îndruma și programa pacientul către următoarea consultație sau investigație necesară, asigurând astfel nu doar recunoașterea formală a dreptului, ci și mecanisme concrete pentru exercitarea acestuia.

Inițiatorii subliniază că, în cazul unui diagnostic grav sau al unei recomandări terapeutice majore, posibilitatea de a solicita o confirmare reprezintă un act de responsabilitate și o garanție suplimentară pentru decizii medicale asumate. A doua opinie medicală oferă claritate, siguranță și un cadru mai solid pentru stabilirea conduitei terapeutice.

Proiectul a fost susținut de parlamentari din mai multe formațiuni politice, semnalând un consens transpartinic în ceea ce privește consolidarea dreptului constituțional la sănătate și creșterea accesibilității serviciilor medicale pentru pacienți.

MaramuresOnline.ro

În perioada premergătoare Congresului PSD, care va avea loc pe 7 noiembrie 2025, Sorin Grindeanu, actual președinte interimar al partidului, și-a depus oficial candidatura pentru funcția de președinte al Partidului Social Democrat. Odată cu dosarul de candidatură, Grindeanu a depus și o scrisoare de intenție, precum și lista echipei de conducere pe care o propune, sub deviza „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună!” Printre liderii propuși în noua structură de conducere se regăsește și Gabriel Valer Zetea, deputat de Maramureș și fost președinte al Consiliului Județean Maramureș, care figurează pe lista vicepreședinților.

Sorin Grindeanu subliniază, în scrisoarea adresată colegilor, importanța revenirii la valorile clasice ale social-democrației, a unității interne și a reconectării conducerii centrale cu baza partidului.

„Atunci când PSD a acționat unitar, în sprijinul cetățenilor și al valorilor noastre doctrinare tradiționale, românii ne-au susținut și ne-au apreciat prin votul dat la urne”, afirmă Grindeanu.

Echipa propusă de acesta este formată din lideri „tineri, dar deja validați la urne”, activi în administrația locală, Parlamentul României și Parlamentul European.

Componența echipei propuse de Sorin Grindeanu:

• Prim-vicepreședinți: Bogdan Gruia Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț Florin Pucheanu, Corneliu Ștefan.

• Vicepreședinți: Daniel Băluță, Adrian Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Francisk Iulian Chiriac, Mihnea Cosmin Costoiu, Vasile Sebastian Dîncu, Andrei Dolineaschi, Marius Alexandru Dunca, Doina Elena Fedorovici, Gabriela Firea, Adrian Ionuț Gâdea, Aladin Gigi Georgescu, Dumitrița Gliga, Romeo Daniel Lungu, Silvia Claudia Mihalcea, Laurențiu Nistor, Constantin Rădulescu, Gheorghe Șoldan, Adriana Diana Tușa și Gabriel Valer Zetea.

Grindeanu declară că își dorește să conducă partidul „într-un mod inclusiv și eficient”, bazându-se pe politici publice coerente și pe reconectarea cu electoratul tradițional al social-democrației.

„Doar în acest mod vom redeveni prima opțiune a românilor dezamăgiți de politicile de austeritate ale dreptei și, mai ales, a celor care au înțeles pericolul ascuns în opțiunile extremiste”, a mai transmis acesta.

Prin includerea lui Gabriel Valer Zetea în echipa de conducere, Maramureșul își confirmă reprezentarea puternică la nivel național în cadrul PSD, contribuind la conturarea unei direcții unitare pentru partid înaintea anului electoral 2028.

MaramuresOnline.ro

„Noi suntem un partid care se apleacă spre politicile publice, spre dezvoltarea Maramureșului și a României, nu alergăm după funcții. PSD Maramureș a obținut victoria la alegerile locale și are nevoie de o majoritate stabilă. Alegerile au trecut, iar noi avem un portofoliu generos de proiecte la nivelul Maramureșului. Dacă vor să fie sprijiniți în dezvoltarea acestora, le recomand să termine cu mesajele ieftine pe care le transmit public și să pună interesul maramureșenilor pe primul loc!”.

Pare că orgoliile sunt atât de mari încât, cel puțin la nivelul județului Maramureș, dacă nu vine o directivă de la București, cei doi adversari politici nu au nicio șansă să stea la masa dialogului, în folosul cetățenilor, evident. Dar ce mai contează cetățenii Maramureșului când politicienii împart funcții și privilegii?

Apoi, după ce MaramuresOnline.ro a devoalat faptul că unul dintre următorii vicepreședinți ai CJ Maramureș va fi Duruș Vlad Emanuel de la USR, PNL MM a încercat o discuție cu aceștia, sortită eșecului.

Prezent în direct la emisiunea ” Dialogul Zilei” de la Nord TV, Vlad Duruș a declarat că reprezentanții PNL au ” certat” USR pentru pierderea alegerilor în județ.

Ionel Bogdan, președintele PNL Maramureș: „Am avut întâlniri săptămâna trecută cu reprezentanții USR Maramureș. Am înțeles că au discuții și cu PSD, cu care doresc să intre în majoritate. Ca o ironie a sorții, în campania electorală, m-au atacat pe mine acuzându-mă că aș fi în alianță cu PSD. Puteți trage dumneavoastră concluziile!”.

Pare că partidele de dreapta sunt mai dezbinate acum decât oricând, niciunul dintre actorii politici locali nu au tras nicio concluzie după alegerile locale din 9 iunie 2024. Toți sunt câștigători, niciun perdant. A ba da, Călin Bota. Singurul care a făcut deocamdată un pas în spate, deși…

Nici în PSD lucrurile nu sunt roz, lupta pentru putere și funcții pare mai ascuțită decât oricând. Taberele din partid încearcă să își impună oamenii în funcții cheie. De exemplu, se poartă negocieri pentru stabilirea numelor ce vor ocupa funcții de secretar de stat. După ce numele lui Dragoș Titea era dat ca sigur la Ministerul Transporturilor, vine din urmă Andreas Friedl pentru un post în Ministerul Sănătății.

Apoi, pare că lista propusă de Dăncuș Ioan Doru pentru biroul de conducere al PSD Baia Mare a iscat anumite animozități. Sunt consilieri aleși care nu au nicio funcție politică, în timp ce alții, fără niciun rezultat, au prins funcții importante.

E greu tare de gestionat victoria în alegeri pentru PSD MM, dar nici celelalte partide importante nu par deloc să fi tras concluzii din înfrângeri.

Dan Cristian Coardă

Această echipă poate avea și cel mai scurt mandat din istoria PSD Maramureș, asta pentru că șeful campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare, Mihai Tudose l-a avertizat public pe Gabriel Zetea, că dacă organizația nu va câştiga alegerile, „va avea mai mult timp să stea cu copiii”.

Echipa de conducere pe care Gabriel Zetea a propus-o delegaților prezenți la alegeri îl are ca prim-vicepreședinte pe deputatul Gheorghe Șimon, în timp ce secretar executiv al partidului a fost ales primarul Lucian Morar, iar trezorier a rămas Crina Chilat.

MaramuresOnline.ro