La invitația părintelui Dinu Horațiu Brici, protopop al Vișeului și paroh al Parohiei Ieud-Centru, părintele Bogdan Ciocotișan a participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, conducând soborul de preoți și rostind cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți. Predica sa a constituit unul dintre momentele importante ale sărbătorii, fiind apreciată de gazde pentru mesajul duhovnicesc transmis.

Programul religios a cuprins Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu, momente de rugăciune și comuniune care au adunat în biserică numeroși credincioși veniți să îl cinstească pe Sfântul Ierarh Nectarie, cunoscut în tradiția ortodoxă drept mare făcător de minuni și ocrotitor al celor aflați în suferință.

Un moment deosebit de emoționant l-a reprezentat împărtășirea cu Sfintele și Dumnezeieștile Taine a aproape 200 de credincioși. Participarea lor numeroasă la Sfântul Potir a evidențiat dimensiunea spirituală a sărbătorii și legătura puternică dintre biserică și comunitatea parohială.

La finalul evenimentului, părintele Bogdan Ciocotișan și-a exprimat recunoștința față de protopopul Dinu Horațiu Brici pentru invitația de a participa la această zi de sărbătoare.

„Mulțumesc Preacucernicului Părinte Protopop al Vișeului, Dinu Horațiu Brici, paroh al Parohiei Ieud-Centru, pentru invitația de a fi părtaș la bucuria sărbătoririi celui de-al doilea hram al bisericii, închinat Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, mare făcător de minuni și grabnic ajutător al celor aflați în suferință”, a transmis părintele Bogdan Ciocotișan.

La rândul lor, reprezentanții Parohiei Ieud-Centru au adresat mulțumiri preoților care au participat la slujbele religioase, evidențiind în mod special prezența părintelui Bogdan Ciocotișan și cuvântul de învățătură rostit de acesta.

Atmosfera de sărbătoare, participarea numeroasă a credincioșilor și comuniunea în rugăciune au transformat hramul închinat Sfântului Ierarh Nectarie într-un moment de referință pentru viața spirituală a comunității din Ieud.

Sărbătoarea a reafirmat importanța credinței în viața comunităților maramureșene, unde biserica rămâne un spațiu al întâlnirii, al solidarității și al păstrării valorilor spirituale transmise din generație în generație.