Cu acest prilej, Preasfinția Sa a acordat un al doilea hram al Sfintei Biserici, așezată sub ocrotirea Sfântului Mucenic Gheorghe, și anume Adormirea Maicii Domnului, conform Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

Răspunsurile la strană au fost oferite de o parte membrilor Grupului Psaltic „Theologos” condus de psaltul Denis Damaschin Sulițanu. La momentul Pricesnei au cântat solistele Andreea Ghițiu și Gabriela Ardusătan.

Din soborul slujitor au făcut parte Arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial al Sectorului Social-Filantropic și Misionar, Pr. Virgil Jicarean, consilier eparhial al Sectorului Patrimoniu Sacru și Pictură Bisericească, Pr. Ionuț Todorca, protopopul Băii Mari, Pr. Adrian Dobreanu, director al Departamentului Comunicații Media-Online și paroh în Săcălășeni, Pr. Mircea Stupar, slujitor pe seama acestei biserici, Pr. Vasile Marc din Chechiș, Pr. Lazăr Marius Alexandru de la Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Valea Roșie, Baia Mare, Pr. Sabou Daniel din Mogoșești, Pr. Topan Vlad din Prislop, Pr. Micu Radu Dorin, pensionar și Pr. Clipei Ștefan, pensionar.

Soborul a fost întregit de slujirea părinților arhidiaconi Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Nifon Motogna, consilier al lucrărilor Catedralei Episcopale, Vlad Verdeș, consilier eparhial cultural, Lucian Burnar, secretar eparhial și Vasile Pop,  consilier eparhial pentru protocol.

Scurt istoric al bisericii:

Biserica de lemn „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” reprezintă o dovadă a statorniciei credinței poporului român, un simbol al continuității și rezilienței și, bineînțeles, al legăturii cu Dumnezeu. Cu o vechime de aproape 400 de ani, acest deosebit monument de arhitectură are o istorie interesantă care ne povestește despre o lume a secolului XVII și despre un parcurs dificil prin care biserica a reușit să fie salvată, păstrându-și astfel menirea într-o nouă locație. Odinioară piatră de temelie a comunității satului Chechiș, biserica servește acum drept simbol pentru întreaga comunitate de credincioși.

În prezent parte a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, respectiv a Ansamblului de arhitectură și tehnică populară „Dealul Florilor”, LMI -MM-II-A–04433, această structură emblematică emană farmecul atemporal al arhitecturii populare, fiind punctul central în jurul căruia s-a conturat Muzeul Satului, inaugurat în 1984, prezentând construcții reprezentative pentru cele patru zone etnografice ale județului Maramureș: Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureșul Voievodal.

Primul preot care a slujit după resfințire, din 1998 până în anul 2006, a fost părintele Marius Lazăr. Un an mai târziu, din 2007 și până în 2025, cuvântul Domnului este Preamărit în bisericuța de pe Dealul Florilor de preotul Radu Dorin Micu.
Biserica este astăzi în cult, fiind în grija religioasă a părintelui Mircea Stupar care iși începe aici frumoasa menire în anul 2025. Grija administrativă o poartă Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, manager fiind Prof. Dr. Monica Mare, sub oblăduirea căreaia este, proprietar fiind Consiliul Județean Maramureș, președinte Gabriel Valer Zetea.

În anul 2025, biserica a beneficiat de importante lucrări de restaurare și de măsuri de punere în valoare prin două proiecte finanțate de Ministerul Culturii, dedicate conservării și promovării patrimoniului, la scrierea și implementarea cărora și-au adus contribuția muzeograf Alexandra Lazăr și ec. Camelia Dragoș.