Valea Hozevei te întâmpină cu o linişte deosebită. La coborârea din autocar te așteaptă oferte de tot felul, suveniruri, curmale, suc de rodii, fructe, micii comercianți îmbiindu-te în câteva cuvinte în limba română, printre care: ieftin și lei! De la autocar până la mănăstire ai de parcurs pe jos, ori călare pe măgăruși, o zonă aridă.
Potrivit tradiţiei, la Mănăstirea Sfinților Gheorghe și Ioan Iacob din Hozeva se află peştera Sfântului Proroc Ilie Tezviteanul. În această peşteră, Sfântul Ilie Tesviteanul a petrecut vreme de trei ani şi şase luni, înainte de a urca pe Muntele Sinai.
Încă de la întemeierea mănăstirii, peştera Sfântului Ilie a devenit loc de pelerinaj, iar astăzi în grotă este amenajat un mic altar unde se săvârşeşte Sfânta Liturghie la sărbătoarea Prorocului Ilie. În fiecare an pe data de 20 iulie, Biserica sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul.
Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, este cinstit de de creştini, ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel.
Originar din Tesva, în Galaad, Sf. Ilie Tesviteanul a fost unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament, numit adesea „omul lui Dumnezeu”. Proorocul Ilie este deopotrivă cinstit de evrei și de creștini. Este singurul profet din Vechiul Testament care apare alături de Moise, pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Față a Mântuitorului. Potrivit profetului Maleahi, înainte de sfârșitul lumii, Ilie va veni iar pe pământ.
Vechiul Testament istorisește că Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul cu secetă, dacă nu va lepăda credinţa în zeul Baal. Pentru că regele nesocotește cele spuse, la cuvintele Profetului, o secetă s-a abătut asupra pamântului, timp de trei ani și jumătate.
Sfântul Ilie a fost nevoit să se ascundă de mânia regelui Ahab la pârâul Cherit, în Hozeva. Potrivit tradiţiei locului, aici se află peştera în care Sfântul Ilie Tesviteanul a stat înainte de a urca pe Muntele Sinai. Aici, corbii îi aduceau pâine şi carne, iar apă bea din pârâu.
Sfântul Ilie este celebrat şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.
În această zi nu se face curăţenie, nu se găteşte, nu se lucrează și nu este bine să te cerți cu cineva. Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.
Pentru sănătate, în anumite zone, oamenii obişnuiesc să consume mere proaspete. Însă, fructele trebuie duse la Biserică pentru a fi sfinţite înainte de a fi mâncate.
Sărbătoarea Proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.
Prof. dr. Ioan Dorel TODEA
