Comuna Rozavlea este situată în judeţul Maramureş, în zona de nord a Transilvaniei, în Depresiunea Maramureş, pe cursul râului Iza, la aproximativ 80 de km est de municipiul Baia Mare, reşedinţa de judeţ, şi la 35 km sud-est de Sighetu Marmaţiei, capitala Maramureşului Istoric.
Aşezată într-un pitoresc cadru natural, pe culoarul Izei, în depresiunea Maramureşului, Rozavlea reprezintă un leagăn al descălecătorilor de ţară şi un tărâm legendar a cărui menţiune scrisă apare pentru prima dată în istorie în urma cu peste 600 de ani, sub denumirea de Villa Iohanis Woiwode. Rozavlea este locul unde maramureşenii şi-au crescut fiii de-a lungul timpului, fără a-şi pierde în negura greutăţilor vieţii, limba, obiceiurile, portul, rămânând demni urmaşi ai dacilor, iubitori de libertate, dreptate şi stăpâni în ţara lor.
În Rozavlea atinge cifra de 4000 de suflete, majoritatea fiind prinse în vârtejul ocupaţiilor tradiţionale: agricultură, creşterea animalelor, pomicultură etc. Printre activităţile intense ce preocupă acum localnicii se numară şi comerţul, agroturismul, construcţiile. O bună parte din categoria activă a populaţiei este plecată la munca în străinatate.
Rozavlea şi legendele ei
La originea numelui comunei Rozavlea stau mai multe legende. Numele localitătii ar putea deriva din slavonul Rozavlete, care însemna “a se revărsa” sau de la sărbătoarea Rusaliilor. Bătrânii susţin însă că numele localităţii este dat de o legendă. Aceştia povestesc cum, odinioară, Maramureşul Istoric a fost locuit de oameni uriaşi. Cu timpul, în acel loc a rămas doar un bătrân, care avea o fiică, pe nume Rozalia. Plimbându-se pe malurile Izei, fata a întâlnit un tânăr frumos, dar pitic, de care s-a îndrăgostit. Pentru a putea fi împreună, fata s-a rugat să fie mai mică, iar flăcăul mai mare. Ruga lor a fost ascultată şi cei doi au făcut nuntă mare. Se spune ca din cei doi s-au născut primii locuitori ai satului, motiv pentru care comuna a primit numele de Rozalia, devenit ulterior Rozavlea.
Începuturile şi istoria Rozavlei
Comuna Rozavlea este una dintre vechile aşezări din Maramureşul Voievodal, locuită de “dacii liberi” din cele mai vechi timpuri. În vremea cnezatelor şi voievodatelor, Rozavlea a făcut parte din Cnezatul de vale al Bogdăneştilor, fiind menţionată printre satele stăpânite de Iuga, fratele lui Bogdan, înainte de anul 1353. După anul 1424, aşezarea devine centrul domeniilor urmaşilor lui Iuga “Possessio Rozalyia”. Tradiţia spune că Rozavlea a fost un domeniu voievodal şi a avut o mănăstire, dovadă stând denumirile din partea de jos a localităţii, printre care amintim “şesul mănăstirii” şi “dealul călugărului”. Cele mai vechi urme de convieţuire umană datează însă din perioada neolitică, perioada fiind bine reprezentată de multiple descoperiri arheologice.