România intră într-o nouă săptămână decisivă pentru fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență. Camera Deputaților a fost convocată în sesiune extraordinară în perioada 11–12 august 2026, într-o cursă contra cronometru pentru adoptarea proiectelor legislative restante înaintea termenului-limită de la finalul lunii.
Miza financiară asociată reformei privind integritatea demnitarilor este estimată la aproximativ 770 de milioane de euro, nu la 750 de milioane de euro, așa cum a apărut inițial în unele relatări publice. Suma ar putea fi pusă în pericol dacă România nu va demonstra îndeplinirea jalonului asumat în relația cu instituțiile europene.
Conform proiectului oficial al ordinii de zi, deputații urmează să dezbată patru inițiative legislative. Nu toate sunt legate direct de același jalon PNRR, însă mai multe dintre ele vizează reforme sau domenii importante pentru angajamentele asumate de România. Ședințele se vor desfășura cu participare fizică și online, iar proiectele principale se află în procedură de urgență.
Primul proiect urmărește accelerarea procesului de dezinstituționalizare a adulților cu dizabilități și prevenirea instituționalizării acestora. Inițiativa, adoptată de Senat în 5 august, modifică și legislația privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Camera Deputaților este for decizional, iar dezbaterea depinde de depunerea raportului Comisiei pentru muncă.
Un alt proiect aflat pe agendă modifică măsurile aplicabile clienților finali de pe piața energiei electrice și gazelor naturale. Actul normativ a fost adoptat de Senat tot în 5 august și urmează să fie analizat de deputați după depunerea raportului comun al comisiilor de specialitate.
Parlamentarii vor reveni și asupra propunerii referitoare la unele măsuri fiscal-bugetare și la modificarea Legii învățământului preuniversitar. Proiectul fusese retrimis comisiei în ședința de plen din 31 iulie.
A patra inițiativă privește completarea Codului administrativ. Proiectul a trecut de Senat în 30 iulie, este dezbătut în procedură de urgență, iar Camera Deputaților are votul decizional.
Presiunea asupra Parlamentului este amplificată de situația legii privind integritatea demnitarilor, unul dintre jaloanele importante ale PNRR. Prima variantă a proiectului a fost respinsă în Senat după introducerea unui amendament controversat referitor la încetarea mandatelor persoanelor pentru care fusese constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese.
O nouă variantă a legii a fost ulterior depusă și adoptată de Camera Deputaților, iar demersurile legislative au continuat în Senat. PNL și USR au sesizat însă Curtea Constituțională, solicitând verificarea conformității noilor prevederi cu Legea fundamentală. În acest context, îndeplinirea jalonului și protejarea finanțării de aproximativ 770 de milioane de euro depind nu doar de voturile din Parlament, ci și de eliminarea riscurilor de neconstituționalitate.
O altă reformă majoră, legea salarizării unitare în sectorul public, nu figurează pe ordinea de zi anunțată pentru 11 și 12 august. Proiectul a fost amânat după ce partidele și reprezentanții Guvernului nu au ajuns la un acord asupra formei finale. Întârzierea este cu atât mai sensibilă cu cât reforma salarizării reprezintă unul dintre angajamentele importante asumate de România prin PNRR.
În sesiunile extraordinare precedente, Parlamentul a adoptat mai multe proiecte asociate jaloanelor europene, printre care reglementări privind Codul administrativ, stimularea performanței angajaților ANAF și ai Autorității Vamale, decarbonizarea, urbanismul și conservarea biodiversității. Strategia națională pentru biodiversitate a fost adoptată în 6 august, eliminând una dintre restanțele importante ale României.
Ultimele săptămâni de implementare a PNRR se desfășoară astfel sub o presiune fără precedent. Adoptarea unei legi nu garantează automat deblocarea banilor europeni. Actele normative trebuie să respecte cerințele prevăzute în plan, să producă efectele asumate și să treacă de verificarea Comisiei Europene.
Pentru România, miza depășește disputa politică din Parlament. Eventuala pierdere a fondurilor ar reduce resursele disponibile pentru investiții și ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Deputații revin, așadar, din vacanță pentru o sesiune scurtă, dar cu efecte care pot cântări sute de milioane de euro.
Dan Cristian COARDĂ
sursa foto: Facebook/Parlamentul României – Camera Deputaților
