 Sănătatea și bunăstarea cetățenilor sunt valorile cele mai de seamă ale oricărui oraș. În urma Inițiativei WHO pentru sănătatea urbană (WHO Urban Health Initiative, UHI) (1), orașele sunt chemate să acționeze împotriva poluării urbane, valorificând mediul urban ca instrument pentru promovarea sănătății fizice și psihice. Expunerea la poluare, atât cea de scurtă, cât și cea de lungă durată, poate provoca o multitudine de boli. În cazul contaminării cu metale grele, bolile includ astmul bronșic, infecții acute ale căilor respiratorii inferioare, boli cardiovasculare, disfuncții gastro-intestinale și renale, ale sistemului nervos, leziuni ale pielii, disfuncții ale sistemului imunitar și diferite tipuri de cancer, ca să dăm doar câteva exemple. Este de așteptat ca sănătatea cetățenilor orașului Baia Mare să se îmbunătățească datorită acțiunilor asumate prin proiectul SPIRE. Acesta propune soluții naturale integrate Nature-Based Solutions (NBS) pentru a remedia și re-încorpora solurile contaminate în rețeaua urbană până în anul 2050. Aceasta se va realiza prin planul general strategic bio-metropolitan și datorită strategiilor de fito-remediere și dezvoltare urbană durabilă (SUD). |
Orașe, boli netransmisibile și metale grele
Mediile urbane asigură, printre altele, mijloace de trai, infrastructură și servicii, access la sănătate, educație, informație și schimburi culturale dinamice. Totuși, aceste medii contribuie totodată la agravarea riscurilor de îmbolnăvire, provocând diferite tipuri de șoc și stres prin intersectarea cu alte sectoare precum folosirea și planificarea terenurilor, a apei, a energiei, a deșeurilor și a resurselor, a mediului natural, a logisticii, infrastructurii sau a resurselor imobiliare.
Totodată, episoade de frig sau căldură extremă; efectele de seră urbană; lipsa accesului la trotuare și piste pentru biciclete; infrastructura ecologică distribuită inegal în cadrul spațiului urban împreună cu accesul facil la tutun, alcool, mâncare și băutură nesănătoase conduc la așa-numitele epidemii de boli ne-transmisibile (NDC) (2).
În legătură cu acest subiect am intervievat-o pe dna Dr. Paula Sol Ventura (PV), expertă în medicina mediului:
Ce sunt bolile netransmisibile?
PV: Bolile netransmisibile (NCDs), sunt boli cronice care nu se transmit de la o persoană la alta. Ele tind să fie de lungă durată și sunt rezultatul unei combinații de factori de natură genetică, fiziologică, comportamentală și de mediu, cum ar fi fumatul, mâncatul nesănătos, lipsa activităților fizice și expunerea la substanțe toxice.
Care este legătura dintre bolile netransmisibile și poluare?
PV: Bolile netransmisibile și poluarea se împletesc din cauza unor factori multi-dimensionali. Expunerea la poluanți ai aerului, precum particule fine (PM2.5), oxid de nitrogen (NOx), și compuși organici volatili (VOCs), pot duce la creșterea riscului bolilor respiratorii și a celor de inimă, precum și a cancerului de plămâni. De asemenea, expunerea la substanțe chimice toxice din ape contaminate sau din mâncare, a fost asociată cu un risc crescut de cancer, boli ale sistemului nervos și disfuncții hormonale.
Bolile netransmisibile
- Boli respiratorii: astm bronșic, boli pulmonare obstructive cronice și cancer de plămâni.
- Boli cardiovasculare: evenimente cardiace acute precum arteroscleroza, atacul de cord, disfuncții endoteliale, accidente cerebro-vasculare și hipertensiune arterială.
- Cancer: de plămâni, al vezicii urinare și al ficatului, printre altele.
- Tulburări de dezvoltare și afecțiuni neuro-degenerative: efecte dăunătoare asupra dezvoltării sistemului nervos.
- Afecțiuni alergice: rinită alergică, eczeme și astm bronșic.
- Boli de nutriție și ale sistemului endocrin: diabet și malnutriție
- Boli ale sistemului imunitar: sensibilitate crescută la boli infecțioase și autoimune.
Fig. 3: Boli netransmisibile legate de factori de risc ce țin de mediu. Sursa: PV.
Care sunt principalele mecanisme prin care poluanții provoacă boli?
PV: Poluarea mediului dăunează organismului prin mecanisme anatomo-fiziologice complexe și variate care diferă în funcție de poluant și de organul sau sistemul afectat.
Unele dintre aceste mecanisme pot fi provocate de activarea unei inflamații cronice în țesuturi sau organe și afectează perturbatorii endocrini care mimează sau blochează acțiunea hormonilor naturali, deteriorând materialul genetic. Totodată, puluanții persistenți și bioacumulativi pot fi stocați în diferite organe și țesuturi de-alungul timpului, perpetuând și înrăutățind deteriorarea.
Ce schimbări sunt asociate cu expunerea la substanțe chimice toxice și/sau metale grele?
PV: Multe substanțe chimice (inclusiv metale grele) se găsesc în mod natural în mediul înconjurător, dar ele pot fi de asemenea emise în cantintăți mari în mediul înconjurător în urma activităților umane precum mineritul, industria și arderea combustibililor fosili, poluarea aerului, a apei și a solului. Există metale care sunt necesare, în doze adecvate, pentru funcționarea corectă a organismului. Dar în doze mari, ele pot fi dăunătoare și pot crește riscul bolilor cronice, considerând că unii oameni sunt mai susceptibili decât alții. Pe de altă parte, unele metale grele, indiferent dacă sunt necesare sau nu pentru organismul nostru, pot avea un efect toxic în doze mici, mediii sau mari, în special de-alungul stadiilor vulnerabile ale vieții, precum dezvoltarea intra-uterină și primele stadii ale vieții. Unele exemple pe care le putem găsi în Baia Mare sunt:
- Plumbul (Pb): afectează dezvoltarea cognitivă și a sistemului nervos, provoacă anemie, hipertensiune, disfuncții renale, imunotoxicitate și intoxicația organelor reproducătoare.
- Cadmium (Cd): grețuri, dureri abdominale, diaree, boli ale plămânilor și boli renale.
- Cupru (Cu): grețuri, dureri abdominale, diaree și leziuni ale ficatului.
- Zinc (Zn): grețuri, anemie, afectează sistemul imunitar și duce la scăderea colesterolului HDL.
Ce putem face?
Este important să se ia măsurile necesare pentru reducerea expunerii la poluanții de mediu inclusiv la metale grele, pentru îmbunătățirea calității aerului, a apei și a hranei. Controlul emisiilor industriale și promovarea unor proceduri pentru manipularea în siguranță a anumitor substanțe poate reduce expunerea la poluare, acesta fiind un pas important în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile și promovarea unui stil de viață sănătos.
Intervenții în orașe în vederea reducerii riscului bolilor netransmisibile asociate poluării
Alianța Globală pentru Boli Cronice (GACD) (5) pledează pentru intervenții în orașe în vederea reducerii riscului bolilor netransmisibile, deoarece reducerea acestora este esențială pentru creșterea și dezvoltarea unor societăți sănătoase și reziliente. Se propune ca aceste intervenții să fie duble:
- Intervenții pentru schimbări comportamentale: formate din abordări inovative în vederea oferirii de ajutor cetățenilor pentru menținerea unei sănătăți fizice și psihice optime (6). Aceste intervenții ar putea include programe și politici având drept ținte nutriția, somnul, activități fizice, consumul de alcool și tutun și reducerea expunerii la factori de mediu contaminanți, abordând în același timp aspecte ce țin de criza mediului.
- Intervenții de modificare a mediului construit: în general axat pe îmbunătățirea mediului construit pentru promovarea unui cadru sănătos. Aceste intervenții pot include construirea mai multor trotuare și piste pentru biciclete; mai puțin trafic și zgomot; mai multe zone verzi distribuite în mod echilibrat în cadrul orașelor, ocrotirea florei, a faunei și a biodiverității; surse publice de apă pentru copii, vârstnici și animale de companie; îmbunătățirea accesului la hrană sănătoasă, surse publice de apă și locuințe sigure, precum și reducerea accesului la tutun si alcool. La nevoie, concentrarea specifică pe reducerea poluării solului, a aerului și a apei.
Ce cuprinde Planul global de acțiune pentru activitate fizică al Alianței globale pentru boli cronice?
PV: Pe de o parte, Alianța globală pentru boli cronice (GACD) este o coaliție internațională dedicată soluționării bolilor cronice netransmisibile precum bolile cardiovasculare, diabetul, boli cronice ale aparatului respirator și cancer. Pe de altă parte, Planul global de acțiune pentru activitate fizică (GAPPA) este o inițiativă condusă de WHO și dorește să promoveze activitatea fizică asigurând cadrul de politici necesare pentru încurajarea activității fizice la toate nivelurile ca strategie de prevenire și control a bolilor cronice și de îmbunătățire a sănătății generale. Ambele inițiative au un obiectiv comun: să controleze și să prevină bolile cronice prin promovarea unui stil de viață sănătos.
Cum se împletesc aceste alianțe și inițiative cu conceptul de O singură sănătate?
PV: Conceptul „O singură sănătate” se bazează pe recunoașterea inter-relaționării între sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului înconjurător. Alianțe și inițiative precum GACD, GAPPA, sau „O singură sănătate”, au scopul comun de a provoca sinergii și de a se completa reciproc dintr-o perspectivă multidisciplinară și multisectorială. Acestea abordează provocările bolilor cronice prin promovarea stilurilor de viață sănătoase și a unui mediu sănătos, întărind în același timp capacitatea orașelor de a face față stresului și provocărilor și de a deveni mai reziliente.
Iar sănătatea planetei?
PV: Promovând sănătatea umană, în armonie cu cea planetară, aceste inițiative caută să contribuie la un viitor rezilient și sustenabil pentru toți.
Iar reziliența urbană?
PV: Reziliența urbană se referă la abilitatea orașelor de a rezista, de a se adapta și de a-și reveni după provocări și șocuri precum dezastrele naturale, schimbările climatice și crizele legate de sănătate. Reziliența urbană poate contribui la promovarea sănătății și la prevenirea bolilor cronice în mai multe moduri: o planificare urbană sănătoasă, healthy urban planning, acțiuni de reducere a riscurilor, măsuri pentru o infrastructură rezilientă și colaborare multi-sectorială, pentru a numi doar câteva dintre acestea.
Cum se poate reduce povara bolilor asociate poluării în orașe?
PV: Există multe strategii care pot fi implementate în vederea reducerii poverii bolilor asociate poluării în orașe. Totuși, acestea necesită o abordare complexă și o îmbinare a acțiunilor individuale, comunitare și guvernamentale, incluzând măsuri precum îmbunătățirea calității aerului, promovarea mobilității sustenabile, crearea spațiilor verzi, susținerea eficienței energetice, creșterea gradului de conștientizare, a capacității de construire și schimbarea comportamentului cetățenilor.
Acțiuni SPIRE pentru combaterea poluării
Tehnicile de fitoremediere SPIRE folosesc plante pentru a curăța terenurile contaminate și pentru a îndepărta metalele grele din sol. O trusă de remediere furnizează un catalog vegetal bazat pe diferite criterii, cum ar fi HMC-ul solului, capacitatea de remediere la un ciclu de plantare-recoltare, biomasa, pregătirea solului și eficiența plantării din punct de vedere al costurilor, potențialele aplicații și utilizări în cascadă, precum și un set de criterii prentru biodiversitate și design. Mulțumită acestei tehnologii verzi, terenuri urbane anterior contaminate de pe 5 locații pilot sunt restaurate și vor fi re-inserate în ecosistemul urban ca terenuri însănătoșite.
SPIRE iGIS este o tehnologie smart care adună date în urma analizelor terenului de pe cele 5 locații pilor. Sistemul localizează terenurile și furnizează informații despre analiza solului și valorile concentrației de metal greu. Aceste valori de concentrație, în fiecare regiune, pot fi comparate cu limita permisă fixată de WHO pentru metale grele. Proiectul se bazează deja pe concentrațiile de metale grele de la începutul proiectului din fiecare locație:
Pilot site 1: Romplumb
Pilot site 2: Ferneziu
Pilot site 3: Colonia Topitorilor
Pilot site 4: Urbis
Pilot site 5: Craica
Cadrul strategic multipartit SPIRE urmărește transformarea dinamicii urbane curente înt-un model nou, bazat pe trei acțiuni primare:
– Implicarea cetățenilor ca o prioritate pentru proiectul SPIRE și partenerii acestuia, deoarece accentul pe abordarea participativă este spiritul proiectului.
– Un proces real de co-creare drept instrument pentru a asigura compatibilitatea între cetățeni și viitoarele spații publice ecologice și experimentale.
– Participarea activă a comunității locale drept punct de reper critic în vederea asigurării succesului re-naturalizării celor 5 locații pilot selectate prin activități de tip Plantathlon și folosirea sistemului digital inovativ de recompensare iLEU.
Oreșele trebuie să înțeleagă trăsăturile și procesele care le expun la crize de mediu (4) precum și impactul acestora asupra sănățății. Agenda Internațională sprijină această înțelegere, propunând acțiuni concrete și scopuri pentru a depăși crizele de sănătate în locațiile urbane: Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015–2030, the Țintele de dezvoltare sustenabilă (SDG), în special SDG 3 și 11, Convenția de la Paris (din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la ele), și Noul plan urban care militează în special pentru orașe sănătoase, reziliente și sustenabile.
Politicile de mediu, sociale și economice influențează sănătatea și bunăstarea în orașe. Deciziile strategice activează sinergii și obțin beneficii care subminează sănătatea și bunăstarea locuitorilor orașelor. Autoritățile publice responsabile pentru sănătatea locuitorilor, medicii și personalul din sănătate, cercetătorii și academicienii din domeniu, acționarii locali și comunitățile au datoria de a înțelege cum să intervină pentru sănătate în cadrul mediului urban construit. Intervențiile individuale și/ sau structurale contribuie la existența unei sănătăți publice urbane de calitate.
”Orașele au potențialul de a fi motoare pentru sănătate și bunăstare, mecanisme de adaptare la crize climatice și motoare inovative de politici noi care pot modela comportamentul a milioane de oameni și pot scădea expunerea la poluanții de mediu.”
Bibliografie și referințe
- WHO (2022). Implementing the Urban Health Initiative. Available at: https://www.who.int/activities/implementing-the-urban-health-initiative
- EU (2023) Interventions in city environments to reduce non-communicable disease risk (Global Alliance for Chronic Diseases – GACD). Topic ID: Horizon-HLTH-2023-Disease-03-03. Available at: https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/topic-details/horizon-hlth-2023-disease-03-03#fn4
- Condor A. (2014) From brownfield to greenfield. Major Ecological Imbalances in Baia Mare Sāsar Mine reclamation and Reconversion. STUDIA UBB GEOGRAPHIA, LIX, 2, 2014, pp. 99 – 114. Available at: http://studiageographia.geografie.ubbcluj.ro/docs/file/2_2014/Condor.pdf
- WHO (2023) Review of indicator frameworks supporting urban planning for resilience and health. Available at: https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-10665-355763
- GACD (2022). Available at: https://www.gacd.org/
- Who (2018). Global Action Plan on Physical Activity 2018-2030 (GAPPA). More active people for a healthier world. Available at: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/272722/9789241514187-eng.pdf
Celaya Alvarez A. (2022). Baia Mare community in action. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/baia-mare-community-action
Celaya Alvarez A. (2021). Re-naturing cities through phytoremediation: How Nature Based Solutions can make a difference. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/renaturing-cities-through-phytoremediation-how-nature-based-solutions-can-make-difference
Celaya Alvarez A. (2021). Resilient cities after COVID-19: the need for green infrastructure. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/resilient-cities-after-covid19-need-green-infrastructure
Celaya Alvarez A. (2020) Creating new social and economic value: Restoring the urban ecosystem. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/creating-newsocial-and-economic-value-restoring-urban-ecosystem
Celaya Alvarez A. (2020) Urban soil decontamination for citizens’ health. Available at: https://uia-initiative.eu/en/news/urban-soil-decontamination-citizens-health
Celaya Alvarez A. (2020) SPIRE Zoom In: Plantathlon and Phytoremediation in BaiaMare. Available at: https://www.uia-initiative.eu/en/news/spire-zoom-plantathlon-and-phytoremediation-baia-mare
Celaya Alvarez A (2015). Scope and limitations of indicators related to disaster risk reduction in urban settings: towards an urban resilience model [Master’s thesis]. Bilbao and Brussels: Network on Humanitarian Action Master, Deusto University and NOHA Network.
EC, Research and Innovation. (2020) Nature-Based Solutions. Available at: https://research-and-innovation.ec.europa.eu/research-area/environment/nature-based-solutions_en
Sorin POP, Carmen GHIȘE, Ciprian Ghișe, Ana Maria POP, Sorana ROTTA, Alexandru Roja, Sabina LEOPA, Dorin Miclaus, Pietro ELISEI, (2020). SPIRE Baia Mare: White paper ILEU. Available at: http://spire.city/wp-content/uploads/2020/05/iLEU-whitepaper-_10.pdf
SPIRE project (2020). Available at: http://spire.city / https://uia-initiative.eu/en/uia-cities/baia-mare
