Asociația Culturală CRN organizează două proiecții speciale ale filmului documentar artistic „De la Doină la Rembetiko – o rapsodie balcanică” – un film turnat în Maramureș și în Grecia, care evocă rădăcinile culturale ale unor elemente emblematice de patrimoniu imaterial: doina românescă și rembetiko grecesc.
Proiecțiile speciale vor avea loc sâmbătă, 25 octombrie 2025, orele 18:30, la Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor din Baia Mare respectiv duminică, 26 octombrie 2025, orele 18:30, la Casa de Cultură „Vasile Grigore Latiș” din Târgu Lăpuș.
Evenimentele se vor desfășura în prezența regizorului Cristian Radu Nema și a inițiatorului proiectului, Bianca Beatrice Michi, precum și a unora dintre protagoniștii filmului, și se bucură de înaltul patronaj al Ambasadei Greciei în România.
Proiecțiile fac parte dintr-o serie de evenimente dedicate proiectului „Zilele filmului de patrimoniu în Maramureș” ediția I, care are ca scop conservarea patrimoniului cultural tradiţional şi promovarea moştenirii culturale în context local, național și internațional prin intermediul unor opere audio-vizuale tematice.
Filmul documentar artistic „De la Doină la Rembetiko – o rapsodie balcanică” (regia Cristian Radu Nema, Mimis Ravanis, scenariul Bianca Beatrice Michi) își propune să creioneze confluența dintre două genuri muzicale aparte ce reprezintă spiritualitatea a două popoare ce se întâlnesc într-un spațiu cultural unic: doina românească și rembetiko grecesc, ambele incluse în patrimoniul imaterial UNESCO. Filmul este inspirat de corespondența epistolară dintre bunicul autoarei scenariului, Bianca Beatrice Michi, și marele scriitor Panait Istrati de la a cărui naștere s-au împlinit 140 de ani în 2024. Pe lângă valoarea sentimentală, filmul are o valoare de patrimoniu din perspectivă etnomuzicologică. Naratorul este nimeni altul decât interpretul și omul de cultură Nicu Alifantis care descrie mozaicul cultural căruia îi aparțin, într-un fel, cele două genuri muzicale.
La realizarea filmului au participat interpreta maramureșeană Maria Casandra Hauși și prof. Gheorghe Gh. Pop, precum și alți artiști din România și Grecia, printre care Horitoarele din Lăpuș, Surorile Danciu din Costeni, Maria Leordean din Leordina, Ioan Pop din Hoteni, Ștefan Cosma din Viseul de Jos, Buda Ana din Lăpuș, Alexandru Ilea – Noian precum și Niki Xilouri și Vanghelis Siligardos din Grecia.
„Filmul acesta m-a adus mai aproape de emoția copilăriei și de căutarea rădăcinilor. Trebuie să știm de unde venim pentru a putea afla către ceea ce aspirăm. Mă bucur că reușesc să împărtășesc cu ceilalți bucuria de a face parte dintr-un mozaic etno-cultural”, a declarat Nicu Alifantis.
După 16 ani de la includerea doinei românești în Patrimoniul Imaterial UNESCO, proiectul „Zilele filmului de patrimoniu în Maramureș” își propune să contribuie la păstrarea și promovarea unor elemente din patrimoniul imaterial românesc în legătură cu alte elemente de patrimoniu recunoscute la nivel european și să creeze prilejul de afirmare a unor interpreți și continuatori ai unor tradiții ancestrale, în contextul invocării unor personalități culturale recunoscute la nivel universal dar insuficient prezentate în contextul actual. Proiectul încearcă să prezinte elementele de patrimoniu imaterial într-o manieră cât mai autentică și nealterată de tendințele comerciale. Scopul este menținerea interesului generației tinere de a prelua și conserva elemente autentice ale patrimoniului imaterial în vederea continuării valorificării acestora, precum și menținerea interesului pentru cinematografia de calitate.
Proiecțiile de film sunt completate de vernisajul expoziției virtuale intitulate „O prietenie dincolo de anotimpuri – Mihai Bandac și Dumitru Fărcaș”, expoziție care aduce împreună doi artiști emblematici pentru spațiul cultural maramureșean și internațional, pictorul Mihai Bandac și muzicianul Dumitru Fărcaș, pe care i-a legat o prietenie de aproape cincizeci de ani. Expoziția este inspirată de proiectul artistic „Anotimpurile” în care peisajele aerate ale artistului plastic fuzionează cu sunetul profund al taragotului. Nichita Stănescu menționa despre Mihai Bandac: „De la Luchian încoace n-am mai văzut o pensulație a peisajului ca la pictorul Mihai Bandac. El este cel mai mare colorist român la această oră, care s-ar putea să fie eternă.”
Accesul la evenimente este liber.