La 24 ianuarie 1859, românii din Moldova şi Ţara Românească au jucat şi au cântat „Hora Unirii“, un cântec istoric compus cu câteva zile înaintea marelui eveniment. Vasile Alecsandri a publicat poezia cu titlul inițial „Hora Unirei”, la 9 iunie 1856, în „Steaua Dunării”, revista lui Mihail Kogălniceanu.
Autorul melodiei patriotice este compozitorul Alexandru Flechtenmacher, fiul unui jurist braşovean, om de încredere al domnitorului Callimachi. Compozitorul avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat versurile pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata. Curând, „Hora Unirii“ era fredonată în tot Iaşiul, iar peste cîteva zile, pe 24 ianuarie 1859, au învăţat-o şi românii de peste Milcov.
„Hai să dăm mînă cu mînă“ a ajuns imnul Unirii Principatelor, cea mai cântată melodie a vremii, care marchează dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova, cât și în Țara Românească.
Intelectual de vază al paşoptiştilor, Alexandru şi-a făcut studiile muzicale la Iaşi şi la Conservatorul din Viena (1837-1840). S-a preocupat de dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. A fost şef de orchestră la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi. A scris muzica de scenă la mai toate piesele de teatru apărute la noi vreme de 40 de ani, până în 1880. A semnat circa 600 de piese muzicale, la producţiile lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo şi alţii. A mai scris şi numeroase operete, vodeviluri şi canţonete, muzică de cameră şi corală.
Opereta „Baba Hîrca“ este prima creaţie românească de acest gen. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi. Tot el este cel care a scris muzica pentru celebrele piese cu Coana Chiriţa. A compus şi multe melodii patriotice, printre care şi „Sfânta zi de libertate“ şi „Hora Unirii“. Mai este cunoscut şi pentru faptul că a valorificat creaţiile populare, punând în circulaţie foarte multe hore şi sârbe.
Este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii. S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898.
Notă: Hora Unirii se pare că s-a jucat pentru prima dată, de fapt, pe 9 octombrie 1857, cu un an și trei luni înainte de înfăptuirea Unirii, în Craiova. Scena a fost imortalizată de pictorul Theodor Aman în lucrarea „Horă a Unirii la Craiova”. Lucrarea redă un moment istoric important, la care Theodor Aman a fost martor. Scena se desfășoară în timpul nopții, prilej pentru Aman de a-și dovedi măiestria în folosirea clar-obscurului prin alternanța zonelor întunecate cu cele luminoase, precum și în aglomerarea dinamică a personajelor.
Prof. dr. Ioan Dorel TODEA
