România riscă să piardă fonduri semnificative din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe fondul unui blocaj administrativ fără precedent, instalat în ultimele trei luni, perioadă marcată și de existența unui Guvern interimar. Situația este agravată de facturi restante de peste trei luni și de ritmul lent al aprobărilor, într-un moment în care termenul-limită pentru utilizarea banilor PNRR, anul 2026, se apropie inexorabil. Potrivit surselor din administrația locală, constructorii au început deja să solicite primăriilor și consiliilor județene fie sistarea lucrărilor, fie reducerea ritmului acestora, ambele opțiuni având consecințe grave asupra capacității României de a finaliza proiectele finanțate din fonduri europene. Țara a pierdut deja 7 miliarde de euro din PNRR, iar pierderile ar putea continua.
La nivel central, situația este complicată de o contradicție administrativă: primarilor și președinților de consilii județene li se cere să transfere proiectele de pe programul național „Anghel Saligny” către finanțarea din PNRR. Deși pe hârtie strategia pare eficientă, în practică, lipsa de lichidități și întârzierile la plată transformă procesul într-un adevărat blocaj birocratic.
Edilii au mers recent la Guvern pentru a cere explicații cu privire la întârzierile din PNRR, însă răspunsul primit a fost că volumul de muncă este foarte mare și ritmul de procesare nu poate fi susținut. În același timp, declarațiile premierului Ilie Bolojan privind intenția de a reduce personalul din aparatul guvernamental au creat o stare de incertitudine în rândul funcționarilor. Aceștia ar lucra „cu frâna de mână trasă”, așteptând să vadă cine va fi concediat și cine va rămâne. În lipsa unor măsuri urgente, specialiștii avertizează că România nu doar că va pierde bani, dar va rata șansa de a finaliza infrastructura critică promisă prin PNRR, cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării economice și a credibilității în fața partenerilor europeni.
MaramuresOnline.ro