Conform datelor colectate de INSCOP prin interviuri telefonice pe un eșantion de 1100 de persoane (marja de eroare ±2,95%), 55,8% dintre români consideră că regimul comunist a adus mai degrabă lucruri bune României. Doar 34,5% au o percepție preponderent negativă, iar 9,7% nu au o opinie sau nu răspund. Rezultatele recente ale sondajului INSCOP Research nu spun doar o poveste despre trecut, ci mai ales despre prezent. Când mai bine de jumătate dintre români afirmă că perioada comunistă a fost „mai bună”, iar trei sferturi consideră că „siguranța era mai mare”, nu asistăm doar la o simplă apreciere istorică, ci la un simptom al unei societăți actuale profund dezamăgite.
O temă centrală a sondajului a fost comparația nivelului de trai din perioada comunistă cu cel din prezent. 48,4% dintre respondenți afirmă că se trăia mai bine înainte de 1989, în timp ce doar 34,7% consideră că actualul nivel de trai este superior. 13,2% nu observă diferențe majore.
Percepția accesului la educație și sănătate în epoca comunistă este, de asemenea, preponderent pozitivă:
✅ 48,6% consideră că sistemul de sănătate era mai accesibil înainte de Revoluție.
✅ 49,9% afirmă că învățământul de calitate era mai accesibil.
Diferențele de opinie sunt evidente. Vârstnicii, persoanele cu educație redusă și venituri mici privesc cu nostalgie accesul la servicii din perioada comunistă, în timp ce tinerii educați percep mai favorabil sistemele actuale.
▶️ Corupția: un subiect de consens parțial
Unul dintre cele mai puternice consensuri vizează percepția asupra corupției:
✅ 65,1% dintre respondenți cred că în perioada comunistă corupția era mai redusă.
✅ Doar 8% afirmă contrariul, iar 20,2% consideră că nivelul era similar.
Pe segmentul tinerilor și al persoanelor cu venituri mai mari, opiniile sunt mai nuanțate, cu o proporție semnificativă considerând că și înainte de 1989 corupția era prezentă, dar manifestată diferit.
▶️ Siguranță versus libertate: paradoxul comunismului
Cea mai amplă diferență între generații apare în privința siguranței și libertății personale.
✅ 75,1% cred că siguranța publică era mai mare înainte de 1989.
✅ Doar 12,1% spun că era mai redusă.
Pe de altă parte, libertatea personală este considerată mult mai limitată în perioada comunistă:
✅ Doar 9% consideră că exista mai multă libertate înainte de Revoluție.
✅ 80,9% afirmă că libertatea personală era mai scăzută.
Principalele concluzii ale sondajului INSCOP:
✅ 48.4% consideră că nivelul de trai era mai bun înainte de 1989.
✅ 48.6% cred că accesul la sănătate era mai facil.
✅ 49.9% spun că învățământul de calitate era mai accesibil.
✅ 65.1% sunt de părere că exista mai puțină corupție.
✅ 58.7% consideră că instituțiile funcționau mai bine în comunism.
✅ 75.1% afirmă că siguranța publică era mai mare.
✅ Doar 9% susțin că exista mai multă libertate personală înainte de 1989, în timp ce 80.9% consideră contrariul.
Ce se ascunde în spatele nostalgiei?
Nostalgia față de regimul comunist nu vine dintr-o dragoste față de dictatură sau lipsă de libertăți, ci din comparația amară cu un prezent perceput ca haotic, corupt și nesigur. Pentru cei care și-au petrecut tinerețea înainte de 1989, amintirea unor locuri de muncă garantate, a unui trai simplu dar sigur și a unui stat aparent eficient contrastează brutal cu nesiguranța economică și instabilitatea socială de astăzi. În spatele acestor cifre se regăsește o nemulțumire generalizată față de sistemul actual. O administrație publică lentă, corupție endemică, servicii sociale subfinanțate și o piață a muncii dificilă pentru cei fără educație superioară.
O fractură generațională profundă
Sondajul dezvăluie o ruptură majoră între generații. Pentru cei trecuți de 60 de ani, comunismul înseamnă siguranță. Pentru tinerii sub 30 de ani, înseamnă lipsă de libertate. Această diferență de percepție nu este doar despre trecut, ci despre ce așteaptă fiecare grup de la prezent și viitor. Tinerii, conectați la Occident prin internet și călătorii, sunt mai sensibili la teme precum drepturile individuale, libertatea de expresie și oportunitățile profesionale. În schimb, cei din generațiile mai în vârstă, în special cei din mediul rural, privesc cu anxietate provocările economice actuale și simt lipsa unui stat protector.
Întrebarea esențială: România eșuează în a livra „siguranță”?
Datele arată că siguranța, în sens larg, economică, socială, publică, este principala valoare pe care românii o asociază cu regimul comunist. Dacă în 2025 peste 75% spun că „se simțeau mai în siguranță înainte de 1989”, aceasta ridică un semnal de alarmă: România democratică a eșuat, până acum, să ofere cetățenilor săi sentimentul că trăiesc într-o societate predictibilă și protejată. Libertatea, fără garanții de securitate socială și economică, pare insuficientă pentru o parte mare a populației.
Sondajul INSCOP ne arată o țară împărțită între trecut și viitor. Dacă vrem ca românii să creadă în democrație, trebuie să le arătăm că poate livra mai mult decât libertate pe hârtie, trebuie să ofere siguranță, stabilitate și șansa la o viață decentă. Până atunci, fantoma comunismului va continua să bântuie discursul public, nu ca un elogiu al dictaturii, ci ca o formă de protest față de eșecurile tranziției.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1100 de persoane.
Marja de eroare este de ±2.95%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele sunt reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată din România.
MaramuresOnline.ro
