Pe urmele transilvănenilor la Vác

3 minute de citit
- Publicitate -

Biserica ortodoxă din Vác (Ungaria) ridicată de grecii şi macedoromânii veniţi din Sipiszka şi Moscopole în anul 1888, a fost regulat vizitată de Ioan Slavici care îşi petrecea pedeapsa în temniţa din acest oraş.

La mijlocul secolului al XVIII-lea s-au aşezat aici grecii şi macedoromânii veniți din Sipiszka și Moscopole. Biserica s-a construit între 1793-1795. Atanasiu Manciuca şi-a dăruit propria casă pentru instalarea unei case de rugăciuni iar în curtea acesteia s-a ridicat biserica.

Din 1888, scriitorul Ioan Slavici, timp de un an, e întemnițat în închisoarea de la Vác. În această perioadă biserica era sub jurisdicția bisericii sârbe.

„Dincolo, peste drum, era și o capelă ortodoxă, care ținea de episcopia sârbească de Buda. Slujba o făcea un preot sârb, care știa și românește, și într-o strană cânta românește, iar în cealaltă sârbește. Noi mergeam duminicile și zilele de sărbători la liturghie mai ales să ascultăm corurile, care erau foarte bine organizate. Preotul îi vizita regulat pe bolnavii din infirmeria penitenciarului, ca să le dea mângâierile credinței, și prohodia pe morții de legea ortodoxă”, scria Slavici în volumul „Închisorile mele”.

Funcția sacră a bisericii a început odată cu sfințirea ei în 1795 și s-a încheiat cu vânzarea ei în 1964. Utilizarea ei efectivă ca biserică a încetat mai devreme, din cauza lipsei credincioșilor, slujbele au fost rar ținute în biserică chiar înainte de al Doilea Război Mondial. Pentru că Biserica Ortodoxă nu a putut renova clădirea, aflată într-o stare avansată de degradare, în 1964 a fost de acord ca aceasta să intre patrimoniul primăriei, devenind ulterior muzeu şi sală de expoziții temporare, în principal în domeniul artelor plastice.

Fosta biserică grecească devenită galerie de artă, a găzduit în anul 1993 expoziţia marelui artist, Mihai Olos, prezentată de un critic faimos şi entuziast, dr. Beke. La vernisaj au participat băimăreni şi sigheteni, iubitori ai marelui artist emblematic în istoria contemporană a Centrului Artistic Baia Mare.

Sursa informaţii: Mária Berényi, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria

- Publicitate -
Share this Article
Sari la conținut