Maramureșul nu duce lipsă de frumusețe, povești sau locuri care pot impresiona. Are biserici de lemn, sate în care patrimoniul încă face parte din viața cotidiană, peisaje montane, tradiții, gastronomie, meșteșuguri, trenuri istorice, stațiuni turistice și comunități care păstrează o formă de autenticitate tot mai rară în Europa. Ceea ce i-a lipsit însă, vreme îndelungată, a fost o structură capabilă să lege toate aceste resurse într-o destinație coerentă, administrată profesionist și prezentată unitar pe piața turistică.
Organizația de Management al Destinației Județene Maramureș, cunoscută sub denumirea de OMD Maramureș, a fost creată tocmai pentru a ocupa acest spațiu dintre potențial și performanță. În februarie 2023, organizația a devenit prima structură de management al destinației dezvoltată la nivel județean care a primit avizul autorității centrale pentru turism. Membrii fondatori au fost Consiliul Județean Maramureș, Asociația Întreprinzătorilor Maramureș și doi operatori privați din turism, Construcția sa a avut, așadar, încă de la început, forma unui parteneriat între administrația publică și mediul privat.
Această formulă este esențială. Turismul nu poate fi dezvoltat exclusiv din birourile unei instituții publice, după cum nu poate fi lăsat nici în seama inițiativelor izolate ale pensiunilor, hotelurilor, restaurantelor sau agențiilor de turism. O destinație funcționează ca un ecosistem. Experiența turistului începe înainte de plecare, în momentul în care caută informații, continuă prin accesibilitate, cazare, gastronomie, obiective, activități și servicii și se încheie mult după întoarcerea acasă, prin impresiile și recomandările pe care le transmite mai departe.
Rolul unui OMD este să coordoneze acest ecosistem. Nu să înlocuiască antreprenorii, primăriile sau instituțiile culturale, ci să îi aducă la aceeași masă și să le ofere o direcție comună.
Documentele de înființare ale OMD Maramureș stabilesc drept priorități dezvoltarea durabilă, crearea și administrarea destinației turistice Maramureș, creșterea competitivității acesteia, stimularea dezvoltării locale, atragerea unui număr mai mare de turiști și mobilizarea investițiilor pentru proiecte turistice și de promovare.
Dincolo de formulările administrative, scopul poate fi explicat mai simplu. OMD trebuie să transforme Maramureșul dintr-un teritoriu cu obiective turistice într-o destinație care poate fi cumpărată, parcursă și înțeleasă.
Un turist nu cumpără doar o cameră de pensiune și nici doar accesul la un muzeu. El cumpără o experiență. Cumpără trei zile în care vrea să știe ce poate vedea, unde poate mânca, cum ajunge de la un obiectiv la altul, ce activități poate face împreună cu familia, ce evenimente au loc și ce anume face Maramureșul diferit de alte regiuni. Din acest motiv, OMD Maramureș trebuie să contribuie la construirea unor produse turistice complete, nu doar la promovarea unor imagini frumoase.
Un circuit al bisericilor de lemn, de exemplu, poate integra ghidaj, transport local, gastronomie, ateliere meșteșugărești și cazare în gospodării tradiționale. O experiență în Munții Maramureșului poate reuni trasee, servicii Salvamont, centre de închiriere, ghizi autorizați, produse locale și informații digitale actualizate. O călătorie cu Mocănița poate deveni punctul central al unui sejur mai lung în Valea Vișeului, nu doar o excursie de câteva ore după care turistul părăsește județul.
Aici apare prima formă concretă de plusvaloare. OMD nu ar trebui să urmărească doar creșterea numărului de vizitatori, ci mai ales prelungirea șederii și majorarea cheltuielii turistice care rămâne în economia locală. Un turist care rămâne o zi lasă bani la unul sau doi operatori. Un turist care rămâne patru zile plătește mai multe nopți de cazare, mănâncă în restaurante, cumpără produse locale, vizitează obiective, apelează la ghizi și participă la activități. Diferența dintre cele două situații este diferența dintre simpla vizitare și dezvoltarea economică.
În această logică se înscrie și promovarea conceptului „72 de ore în Maramureș”, prezentat în 2026 ca o invitație la descoperirea județului printr-un sejur de tip „county break”, adaptat turismului contemporan și pensiunilor sau hotelurilor de dimensiuni mici.
OMD poate genera plusvaloare și prin reducerea sezonalității. Maramureșul este vizitat intens în jurul sărbătorilor, în sezonul estival sau în perioadele dedicate sporturilor de iarnă, dar o economie turistică sănătoasă nu poate funcționa doar în câteva vârfuri ale anului. Pensiunile au nevoie de clienți și în lunile mai puțin aglomerate, angajații au nevoie de stabilitate, iar investițiile devin sustenabile numai dacă există o cerere relativ constantă.
Pentru aceasta, destinația trebuie să creeze motive de călătorie pe tot parcursul anului. Primăvara poate fi asociată turismului rural, gastronomiei și naturii. Vara poate susține drumețiile, cicloturismul și evenimentele culturale. Toamna poate fi construită în jurul roadelor, meșteșugurilor și fotografiei de peisaj. Iarna poate reuni sporturile montane, tradițiile și atmosfera sărbătorilor. Promovarea trebuie făcută diferențiat, pentru fiecare perioadă, categorie de public și piață țintă.
Un alt obiectiv fundamental este realizarea unei identități coerente a destinației. Maramureșul este cunoscut, dar nu întotdeauna este prezentat unitar. Localitățile, pensiunile, muzeele și organizatorii de evenimente comunică adesea separat, folosind mesaje și identități diferite. OMD trebuie să construiască o arhitectură de brand care să permită fiecărei zone să își păstreze personalitatea, dar să vorbească sub aceeași umbrelă.
Valea Izei, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Baia Mare, Sighetu Marmației, Borșa, Cavnic sau Munții Maramureșului nu trebuie puse în competiție unele cu altele. Ele trebuie legate într-o poveste comună și într-un sistem de trasee și experiențe complementare. Turistul atras de tradițiile din satele istorice poate fi încurajat să descopere patrimoniul industrial din Baia Mare, Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighetu Marmației, traseele montane din Borșa sau oferta de iarnă din Cavnic și Șuior.
Digitalizarea poate deveni infrastructura invizibilă care unește aceste experiențe. În martie 2026, Consiliul Județean Maramureș a aprobat un parteneriat cu OMD pentru depunerea proiectului „SmartMM – Transformarea digitală a destinației turistice Maramureș”. Inițiativele anunțate au inclus modernizarea platformei Visit Maramureș, realizarea unui audit de brand, dezvoltarea unei hărți tridimensionale și constituirea unei biblioteci digitale a obiectivelor turistice.
O asemenea platformă nu ar trebui să fie doar un site de prezentare. Ea ar trebui să funcționeze ca un instrument de planificare a călătoriei, cu trasee, calendar de evenimente, informații actualizate, servicii disponibile, rezervări sau trimiteri către operatori, variante de transport, accesibilitate și recomandări adaptate duratei sejurului. Datele obținute prin intermediul platformei pot arăta ce caută turiștii, ce zone îi interesează, unde renunță la planificare și ce experiențe generează cele mai multe rezervări.
Managementul modern al unei destinații trebuie să se bazeze pe astfel de date. Fără măsurători, promovarea riscă să devină o succesiune de campanii spectaculoase, dar imposibil de evaluat. OMD ar trebui să urmărească numărul sosirilor, durata medie a șederii, gradul de ocupare, cheltuiala medie, piețele de proveniență, distribuția turiștilor pe zone și anotimpuri, nivelul de satisfacție și rata de revenire.
Succesul nu trebuie măsurat doar prin numărul de vizualizări ale unui videoclip sau prin participarea la un târg de turism. Întrebarea decisivă este dacă acțiunea a produs rezervări, a adus turiști în perioadele mai slabe și a generat venituri pentru comunitate.
OMD poate aduce plusvaloare și prin ridicarea calității serviciilor. Imaginea unei destinații nu este construită doar de campaniile publicitare, ci și de curățenia unei camere, comportamentul personalului, corectitudinea informațiilor, calitatea mâncării, siguranța traseelor și capacitatea operatorilor de a comunica în limbi străine. Chiar reprezentanții organizației au recunoscut anterior că Maramureșul mai are de lucru în privința calității serviciilor și a infrastructurii turistice.
OMD poate organiza programe de formare, poate crea standarde voluntare de calitate, poate facilita schimbul de bune practici și poate încuraja colaborarea dintre operatori. Un antreprenor mic nu are întotdeauna resurse pentru cercetare de piață, promovare internațională sau dezvoltarea unor sisteme digitale. Prin organizație, costurile și cunoștințele pot fi împărțite.
La fel de importantă este conectarea turismului cu economia locală. O pensiune care cumpără alimente de la producători din zonă, recomandă meșteșugari, colaborează cu ghizi locali și promovează evenimentele comunității distribuie venitul turistic în întregul teritoriu. Banii nu mai rămân într-un singur punct, ci circulă între ferme, ateliere, restaurante, servicii de transport și spații culturale.
Astfel, turismul poate deveni o politică de dezvoltare rurală. Poate menține locuri de muncă în sate, poate oferi tinerilor motive să rămână sau să revină acasă și poate crea o piață pentru produse care altfel ar dispărea. Meșteșugul, gastronomia și arhitectura tradițională nu mai sunt privite doar ca elemente decorative, ci ca resurse economice care trebuie protejate și valorificate responsabil.
Această valorificare trebuie să aibă însă limite clare. Maramureșul riscă să își piardă tocmai autenticitatea pe care încearcă să o promoveze dacă turismul se dezvoltă haotic. Construcțiile nepotrivite, traficul necontrolat, deșeurile, aglomerarea unor obiective și transformarea tradițiilor în simple spectacole comerciale pot afecta patrimoniul și viața comunităților.
Dezvoltarea durabilă, prevăzută între obiectivele fundamentale ale organizației, presupune monitorizarea fluxurilor turistice, protejarea peisajului, colaborarea cu administratorii ariilor naturale și distribuirea vizitatorilor către mai multe zone. Cadrul național privind managementul destinațiilor ecoturistice atribuie acestor structuri responsabilități precum dezvoltarea de servicii și pachete turistice, monitorizarea calității, identificarea finanțărilor, crearea de alianțe public-private și gestionarea brandului destinației.
Experiența OMD Maramureș arată totodată că existența unei organizații nu garantează automat eficiența. În 2025, activitatea structurii a fost suspendată temporar, după verificări ale Consiliului Județean și acuzații publice privind cheltuieli nejustificate, datorii și absența unor rezultate proporționale cu bugetul utilizat. Conducerea administrației județene a anunțat atunci reorganizarea instituției, redefinirea obiectivelor și orientarea sa spre politici publice, dialog cu operatorii și cheltuirea eficientă a fondurilor.
Acest episod nu trebuie ignorat, deoarece conține una dintre cele mai importante lecții pentru viitor. OMD nu trebuie să devină o agenție de evenimente, o anexă administrativă sau un vehicul de imagine politică. Nu dimensiunea bugetului îi justifică existența, ci efectele produse în economie.
Pentru a-și câștiga credibilitatea, organizația are nevoie de o strategie publică, obiective anuale, indicatori măsurabili, rapoarte de activitate, bugete transparente și o reprezentare reală a mediului privat. Hotelierii, proprietarii de pensiuni, agențiile, ghizii, restaurantele, meșteșugarii, instituțiile culturale și comunitățile locale trebuie consultați constant, nu doar invitați să legitimeze decizii deja luate.
Reorganizarea începută în 2026 și numirea unui nou management au fost prezentate drept o încercare de profesionalizare și depolitizare a structurii. În același an, OMD Maramureș a revenit în proiectele de promovare și digitalizare, iar trei inițiative turistice depuse prin intermediul organizației au primit finanțări totale anunțate de aproximativ 3,3 milioane de lei.
Aceste fonduri pot produce efecte importante, dar numai dacă sunt integrate într-o viziune pe termen lung. Un proiect digital, o campanie sau o participare la un târg nu reprezintă o strategie în sine. Ele sunt instrumente. Strategia trebuie să răspundă unor întrebări mult mai dificile. Ce tip de turiști dorește Maramureșul să atragă? Din ce piețe? În ce perioade? Pentru ce durată? Ce experiențe le poate vinde? Ce infrastructură lipsește? Ce zone trebuie protejate? Cum se distribuie beneficiile către comunitățile locale?
OMD Maramureș poate deveni locul în care aceste răspunsuri sunt construite împreună.
Adevărata miză nu este ca județul să apară mai des în reclame, ci ca turismul să devină mai profitabil pentru cei care trăiesc aici. Plusvaloarea va putea fi observată atunci când un producător local va vinde mai mult datorită turiștilor, când o pensiune va avea rezervări și în extrasezon, când un tânăr va găsi un loc de muncă bine plătit în satul său, când un meșteșugar își va putea transmite meseria și când patrimoniul va fi conservat tocmai pentru că produce beneficii comunității.
Maramureșul are deja materia primă a unei mari destinații. Are brand, peisaj, identitate, memorie și emoție. OMD trebuie să ofere ceea ce nu poate fi improvizat individual. Coordonare, strategie, date, profesionalism, continuitate și încredere.
Dacă va reuși să facă acest lucru, organizația nu va fi doar o instituție care promovează județul. Va deveni mecanismul prin care Maramureșul își transformă frumusețea într-o economie durabilă, fără să își vândă sufletul și fără să își piardă autenticitatea.
Dan Cristian COARDĂ
