Tradițiile românești au prins din nou viață în Biserica Albă, Transcarpatia, unde Muzeul Românilor din Dreapta Tisei a organizat un eveniment cultural dedicat reconstituirii nunții românești de odinioară. Sub genericul „Nuntă în sat”, copii, tineri, profesori, artiști și membri ai comunității românești din Ucraina au adus în prim-plan obiceiurile moștenite din generație în generație, într-o manifestare care a pus în valoare bogăția patrimoniului cultural românesc și importanța păstrării identității naționale dincolo de granițele țării.
În Biserica Albă, o localitate din Transcarpatia în care tradițiile românești continuă să fie păstrate și transmise mai departe, nunta de altădată a devenit prilejul unei întâlniri între generații, între trecut și prezent, între memoria comunității și dorința tinerilor de a duce mai departe moștenirea culturală a înaintașilor.
Muzeul Românilor din Dreapta Tisei, în colaborare cu Asociația Tinerilor Români din Transcarpatia și Liceul „Alexandru Ciplea” din Biserica Albă, a organizat proiectul cultural „Nuntă în sat”, o reconstituire a nunții tradiționale românești, cu obiceiurile, muzica, dansurile și costumele populare care au însoțit, vreme de generații, unul dintre cele mai importante momente din viața comunităților românești.
Manifestarea a depășit dimensiunea unui simplu spectacol folcloric. Prin implicarea directă a copiilor, tinerilor, cadrelor didactice și a membrilor comunității, organizatorii au urmărit să transforme tradițiile într-o experiență trăită și înțeleasă, nu doar într-o amintire păstrată în fotografii, documente sau relatările celor vârstnici.
Reconstituirea momentelor specifice nunții românești de odinioară a oferit participanților posibilitatea de a redescoperi obiceiuri care, dincolo de frumusețea lor, reflectă modul în care comunitățile își construiau și își exprimau identitatea. Muzica, portul popular și dansul au devenit astfel elemente ale unei povești colective, în care fiecare generație are responsabilitatea de a transmite mai departe ceea ce a primit.
Un rol important în desfășurarea evenimentului l-au avut profesorii și elevii Liceului „Alexandru Ciplea” din Biserica Albă. Copiii și tinerii implicați în proiect au îmbrăcat costume tradiționale și au participat la reconstituirea obiceiurilor, demonstrând că patrimoniul cultural poate rămâne viu atunci când este integrat în educație și în viața comunității.
Atmosfera specifică nunților românești a fost completată de grupul „Joc și voie bună”, ai cărui instrumentiști au preluat rolul tradițional al hediedușilor, însoțind cu muzică desfășurarea momentelor din cadrul nunții. Prezența acestora a contribuit la recrearea atmosferei unei sărbători de altădată, în care muzica avea un loc central și însoțea fiecare etapă importantă a evenimentului.
Un moment artistic apreciat a fost oferit de interpreta Ileana Șiman, care a completat programul prin repertoriul său. De asemenea, ansamblurile folclorice BESERMENII și MUGUREL au adus în fața publicului frumusețea dansurilor populare, culoarea costumelor tradiționale și energia folclorului românesc, contribuind la conturarea unei manifestări dedicate valorilor culturale ale comunității.
La eveniment a participat și Florenția Ciubotaru, consulul României la Solotvino, prezența sa reprezentând un semn de atenție față de inițiativele prin care comunitatea românească din Transcarpatia își promovează limba, cultura și tradițiile.
Pentru românii din dreapta Tisei, asemenea manifestări au o semnificație care depășește cadrul unei sărbători locale. Păstrarea obiceiurilor și transmiterea lor către copii și tineri constituie o modalitate concretă de conservare a identității culturale, într-un spațiu în care legătura cu tradițiile și limba română reprezintă o parte importantă a vieții comunitare.
În acest context, implicarea instituțiilor educaționale și a organizațiilor culturale capătă o importanță aparte. Atunci când tradițiile sunt prezentate noilor generații prin participare directă, ele nu mai rămân simple mărturii ale trecutului, ci devin experiențe care pot fi asumate și duse mai departe.
Vasile Țiple, directorul și fondatorul Muzeului Românilor din Dreapta Tisei și președintele Asociației Tinerilor Români din Transcarpatia, consideră că proiectul reprezintă una dintre cele mai importante realizări culturale ale instituției și subliniază valoarea reconstituirii autentice a obiceiurilor tradiționale.
„Consider că «Nuntă în sat» este, până în prezent, cel mai important proiect cultural pe care l-am realizat, o inițiativă de amploare, pe care o considerăm printre cele mai mari proiecte de acest gen din Transcarpatia. Ne-am dorit să readucem la viață patrimoniul nostru cultural imaterial, obiceiurile și tradițiile nunții românești de odinioară și să le transmitem tinerei generații. Pentru mine, adevărata valoare a acestui proiect constă în faptul că nu doar vorbim despre tradiții, ci le reconstituim, le trăim și le păstrăm vii pentru viitor”, a declarat Vasile Țiple.
Cuvintele organizatorului surprind, de altfel, esența unei inițiative care a urmărit mai mult decât prezentarea unor momente artistice. Prin implicarea comunității, nunta tradițională a fost transformată într-o lecție de cultură, apartenență și continuitate, în care cei tineri au avut posibilitatea de a cunoaște direct obiceiurile păstrate de generațiile anterioare.
Proiectul „Nuntă în sat” se înscrie în activitatea de conservare și promovare a patrimoniului românesc desfășurată de Muzeul Românilor din Dreapta Tisei, alături de Asociația Tinerilor Români din Transcarpatia și de partenerii educaționali implicați. Prin astfel de inițiative, cultura tradițională își găsește locul nu doar în spațiul muzeal, ci și în viața cotidiană a comunității.
Pentru Maramureș, regiune legată prin istorie, cultură și tradiții de comunitățile românești aflate dincolo de Tisa, asemenea evenimente au și o semnificație aparte. Ele amintesc de legăturile culturale care continuă să unească românii de pe cele două maluri ale râului și de importanța păstrării unei moșteniri comune.
Într-o perioadă în care multe dintre obiceiurile tradiționale riscă să se piardă odată cu trecerea generațiilor, exemplul comunității românești din Biserica Albă arată cât de importante sunt inițiativele care aduc împreună școala, instituțiile culturale, artiștii și oamenii locului.
La Biserica Albă, nunta românească de odinioară nu a fost doar evocată, ci readusă în mijlocul comunității. Iar poate cea mai importantă imagine a acestei sărbători rămâne cea a copiilor îmbrăcați în costume populare, participanți la o tradiție pe care au șansa să o ducă mai departe. Pentru că identitatea unei comunități nu se păstrează doar prin amintirea trecutului, ci și prin grija cu care fiecare generație transmite mai departe ceea ce a moștenit.
MaramuresOnline.ro
