Introducerea unui nou sistem de salarizare pentru angajații din sectorul public a intrat într-un blocaj major, după ce ministerele implicate nu au reușit să ajungă la o formă comună a proiectului. Reforma, prezentată drept una care ar trebui să aducă mai multă echitate și reguli unitare în sistemul bugetar, riscă să fie amânată până la instalarea unui nou Guvern.
Potrivit unor informații provenite din mediul politic, Ministerul Muncii nu a ajuns la un acord cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor. În lipsa unui consens între cele patru instituții, proiectul figurează neoficial ca fiind încă în analiză, însă surse politice îl descriu drept „mort” în actualul context guvernamental. Informația privind abandonarea de facto a reformei nu a fost confirmată printr-o decizie oficială a Executivului.
Principalele divergențe sunt legate de grilele aplicabile angajaților din Sănătate și Educație, de coeficienții prevăzuți pentru diferitele familii ocupaționale și de impactul financiar al majorărilor. Ministerul Finanțelor trebuie să se asigure că viitoarea lege poate fi aplicată fără depășirea limitelor bugetare și a țintelor de deficit asumate de România.
Problema de fond rămâne lipsa resurselor necesare pentru acoperirea tuturor solicitărilor formulate de ministere, sindicate și categoriile profesionale vizate. Discuțiile politice nu au produs până acum o soluție care să reducă diferențele salariale și, în același timp, să mențină cheltuielile în limitele pe care statul și le poate permite.
Noua lege ar fi trebuit să înlocuiască actualul sistem fragmentat, modificat în repetate rânduri prin derogări și acte normative succesive. Proiectul propunea calcularea salariilor prin raportarea coeficientului aferent fiecărei funcții la o valoare de referință stabilită anual, introducerea a 12 grade salariale și limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază la 1 la 8.
O nouă variantă a proiectului a circulat în luna august, iar PNL a anunțat recent că susține documentul prezentat de ministrul interimar al Muncii. Cu toate acestea, sprijinul unui singur partid nu a fost suficient pentru depășirea dezacordurilor dintre ministere și pentru obținerea consensului politic necesar trimiterii legii în Parlament.
Reforma salarizării publice este legată și de un jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență. De îndeplinirea acestuia depinde o finanțare de aproximativ 770 de milioane de euro, ceea ce amplifică presiunea asupra autorităților pentru găsirea unei soluții. La 14 august, reprezentanții Guvernului indicau încă posibilitatea trimiterii proiectului în Parlament și a convocării unei sesiuni extraordinare în perioada 25–26 august.
Negocierile ulterioare nu au produs însă acordul necesar. Reprezentanții sindicatelor au criticat atât valoarea de referință, cât și coeficienții prevăzuți pentru unele categorii profesionale, în timp ce partidele nu au identificat o formulă care să împace solicitările angajaților cu restricțiile bugetare.
În aceste condiții, noua lege a salarizării rămâne oficial în analiză, fără să existe deocamdată un anunț privind retragerea definitivă a proiectului. Din punct de vedere politic, șansele ca documentul să fie adoptat în actuala formulă sunt însă considerate reduse, iar discuțiile ar putea fi reluate după formarea unui nou Executiv.
Pentru angajații din sectorul public, blocajul înseamnă menținerea actualului sistem de salarizare și a diferențelor dintre instituții și categorii profesionale. O eventuală reluare a proiectului va necesita refacerea acordului dintre ministere, identificarea surselor bugetare și obținerea unei majorități parlamentare care să susțină reforma.
Dan Cristian COARDĂ
