Proaspăt ieșit de la tipar, numărul 269 al revistei de cultură „Nord Literar” vine, ca în fiecare lună, cu o ofertă generoasă și diversă pentru cititorii săi.
Irina Petraș semnează un text savuros, un veritabil decupaj al atmosferei concediilor scriitorilor la Neptun, din anii de dinainte de 1989.
„Viața mea intelectuală a fost cea a descoperirii continue a adevărului în răspăr cu tezele politice oficiale” – mărturisește Ion Papuc în eseul său autobiografic „Despre mine”.
Gheorghe Glodeanu continuă analiza volumului „Bestiaire des monstres féminins” de Dominique Lanni și Aurore Petrilli, publicând a doua parte a cronicii sale.
„Pentru poet, scrisul e pândă, prigoană. Ardere de tot” – notează Delia Muntean la începutul cronicii dedicate volumului „Pinul lui Nietzsche” semnat de George Vulturescu.
Daniela Sitar-Tăut propune o cronică intensă despre spectacolul „Eminul meu iubit”, o producție multimedia care „melanjează fericit emoția pură cu tehnologia modernă”.
Ovidiu Pecican încheie seria eseului „Un pretendent valah la Curțile Europei”, iar Raluca Hășmășan prezintă lansarea volumului „De veghe la hotarul limbii române” al Deliei Muntean, eveniment desfășurat la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
Gheorghe Pârja comentează volumul „Victor Mihaly de Apșa și lumea în care a trăit” de Ioan Ardeleanu-Pruncu și aduce în atenție revista „Lumină Lină”, apărută sub egida Institutului Român de Spiritualitate Ortodoxă.
La pagina „Orfeu”, cititorii pot descoperi poezii de Marcel Mureșeanu, acompaniate de o parodie semnată Lucian Perța.
Dana Buzura-Gagniuc ne introduce în actualitatea culturală, prezentând câștigătorii concursului „Cărțile Anului” și numeroase alte evenimente care, deși desfășurate într-un context financiar auster, confirmă vitalitatea culturii române contemporane.
În aceeași notă, Flaviu Mihali redă atmosfera lansării volumului „Timpul învins” al lui Gheorghe Moiș, găzduită la Muzeul Românilor din dreapta Tisei.
Florian Copcea comentează volumul lui Angelo Mitchievici, „Cultura faliei și modernitatea românească. O introducere în câteva lecturi”, în timp ce Nicolae Suciu analizează cartea „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” semnată de Dana Buzura-Gagniuc.
Mircea Popa conturează un portret remarcabil al profesorului și poetului Valeriu Stancu, pe care îl consideră „un iluzionist al cuvântului”.
Proză de Savu Popa și poezii de Benone Păsărin, Carmen Tania Grigore și Anca Iulia Beidac completează conținutul bogat al revistei.
Viorel Igna reamintește cititorilor de impactul romanului „Eseu despre orbire” de José Saramago, iar Liviu Apetroaie scrie despre volumul „Așteptări” al Alexandrinei Tulics.
Cititorii pot descoperi și două texte premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de Filosofie a Facultății de Litere din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare.
Din Republica Dominicană, sosesc versurile poetului Daniel Montoly, traduse în română de Elisabeta Boțan, iar poemul lunii poartă semnătura lui Echim Vancea.
Numărul este ilustrat cu imagini ale unor sculpturi monumentale din colecția Muzeului „Florean”.
