Cu un cuprins bogat ca de fiecare dată, numărul dublu pe lunile noiembrie-decembrie al revistei de cultură „Nord Literar” a ajuns pe tarabe și în librăriile „Cărturești” din întreaga țară.
„Niciodată n-a fost lumea mai hăituită de propriul trecut și mai obsedată, la modul depresiv și haotic, de viitor” concluzionează Irina Petraș în eseul „Scriitorul și lumea”.
„Mai mult decât un sculptor” spune Ion Papuc în cronica de artă dedicată expoziției „Păzitoarea seminței” a lui Ion Marchiș.
Doi mari autori semnează poemele lunilor noiembrie și decembrie: Adam Puslojić și Nichita Stănescu.
Pagina dedicată vieții culturale evocă două personalități de marcă, de curând plecate dintre noi: Cornel Ungureanu și Alexandru Ruja.
S-a demarat, începând cu această lună, o rubrică dedicată opiniilor cititorilor referitoare la revista de cultură „Nord Literar”. În acest număr, prezentăm opinia poetei timișorene Anca Iulia Beidac.
Gheorghe Glodeanu propune două texte de mare forță: un portret al criticului literar Cornel Ungureanu și partea a doua a eseului „Realismul magic și realismul miraculos”.
În volumul „Arheologie ermeneutică recuperatoare. Vremuri ș creație, vină și uitare”, semnat de Ion Dur, autorul se apleacă, așa cum afirmă Delia Muntean în cronica sa, asupra personalităților din elita intelectualității autohtone, „acelea care au cunoscut un parcurs atipic și al căror destin interior a stârnit disconfort în rândul instituțiilor Puterii comuniste și al reprezentanților ei”.
Volumul lui Vasile-Petru Tomai, „Cetățuia Judelui”, este o „frescă neliniștitoare într-o lume fracturată de ideologie, de vinovăție ereditară și volum mutilat”. Mai multe informații despre acest volum se pot afla din cronica Danielei Sitar-Tăut.
Monica Pillat semnează grupajul de poezii de la rubrica „Orfeu” și, alături de creațiile sale, vine parodia lui Lucian Perța.
Gheorghe Pârja aduce pe tapet istoria plecării lui Augustin Buzura de la Fundația Culturală Română. Tot el evocă în paginile revistei doi mari prieteni de-ai săi: Laurențiu Ulici și Gheorghe Pituț.
„Mihai Olos întruchipează sufletul maramureșeanului care refuză să fie contaminat de civilizație” susține Mircea Popa în cronica realizată la volumul de poezii „Ape moarte”.
În „Exorcismele imaginarului poetic”, Florian Copcea analizează critic volumul de poezii al lui Varujan Vosganian, „Neîndemânatic de viu”.
Dana Buzura-Gagniuc trece în revistă atmosfera unei toamne bogate în evenimente culturale.
S-au împlinit zece ani de la plecarea dintre noi a criticului și jurnalistului Augustin Cozmuța, prilej de caldă evocare într-o pagină emoționantă semnată de fiica și de nepoatele sale.
Horia Muntenuș propune o cronică la volumul „Matematica iubirii” al lui Cristinel C. Popa.
Versurile din volumul „Dragoste cu parfum de migdale amare”, semnat de Mihai Firică, mărturisesc, așa cum afirmă Raluca Hășmășan în cronica sa, „despre iluzia nemuririi prin iubire ori despre deșertăciunea lumii”
Dan Anghelescu semnează eseul „Vintilă Horia – poezia ca o esență a unei alte cunoașteri…”, iar Nicolae Weis propune cititorilor un fragment din prelegerea sa „Paseistul bine temperat prin minunata lume veche”, susținută cu prilejul Conferințelor „Dilema” la Baia Mare, din toamna acestui an.
„Acum știu cum arată paradisul” – declară Flaviu Claudiu Mihali în reportajul de atmosferă de la concertul susținut de Andreé Rieu la Cluj-Napoca.
Sunt publicate în acest număr două fragmente de proză aparținând unor tinere autoare, Andra Mânzat și Ancuța Mărieș, note de jurnal semnate de artista plastică Suzana Fântânariu, precum și versuri semnate de Vasile Gogea, Tudor Goția și Dan Gîrjoabă.
Ultima pagină propune versuri traduse de Nicolae Mușa din poezia scriitorului flamand Émile Verhaeren.
Revista este ilustrată cu lucrări din expoziția „Maestrul și Discipolul” semnată de Vasile Kazar și de Mircea Bochiș.