Într-o dimineață tandră de iunie, în sfânta zi de duminică, primesc o invitație de nerefuzat. O vizită la Stâna lui Nea Andrei, în Moisei, aproape de Cascada Măgura.
Cascada, o bijuterie. Așa cum numai bunul Dumnezeu știe să facă. Uneori tăcută, alteori certăreață ca o precupeață la târg. Așezată oarecum la poalele Pietrosului, este sigur, o destinație care nu trebuie ratată. Din Moisei, de pe Valea Unghiului sau Izvorul Dragoș, cărarea o ia încetișor la deal.
Încetuc, parcă anume croită să te obișnuiești cu peisajul. Totul se schimbă încetișor, peisajul alpin își intră în drepturi. Totul de un verde crud, sănătos. Sus, pe creste, se mai văd petice de omăt, semn că doamna iarnă se dă greu dusă, amintind parcă de trăinicia oamenilor din zonă.
Drumul șerpuiește anevoios, ai nevoie de un 4×4 să ajungi la destinație, asta dacă nu cumva ești un temerar care, dornic de aventură, faci drumul pe jos. Cândva, într-o altă zi de primăvară, când eram mai tânăr, am făcut și eu o astfel de aroganță. Și mi-a plăcut.
Motorul toarce lin, Tata povestește lucruri demult întâmplate, cu o nostalgie care aduce aminte de libertatea și echilibrul omului înțelept. Ne apropiem încet de stâna lui Nea Andrei.
Un om fabulos, cu zâmbet în priviri și cu o căldură pe care el, omul de la munte, o are oarecum moștenită. Mărinimia și dărnicia lui, ospitalitatea și vorba caldă fac casă bună cu priveliștea, cu liniștea spartă doar de talăngile văcuțelor care pasc liniștite iarba grasă.
Ne primesc oarecum suspicioși câinii de la stână, ciobăneștii maari, blănoși și încredibil de frumoși. Unul dintre ei, alb, tinerel, după ce ne miroase curios, dă din coadă, semn că am trecut testul. Suntem bine veniți. Baciul, un om de o sinceritate neobișnuită pentru vremurile mincinoase pe care le trăim.
Taie repede caș, urdă, roșii și sparge o ceapă. Ne dă un pahar de horincă și ne pune la masă. Nea Andrei îmi povestește despre dragostea de munte și animale pe care a moștenit-o de la bunicul lui. Cu lacrimi în ochi, omul ăsta mă impresionează teribil. Își cere scuze, pentru lacrimi, și îl roagă pe Baci să ne facă un balmoș. Uau, nu am asistat niciodată la așa ceva.
Merg într-o anexă, acolo unde arde ușor, într-o vatră, un foc mocnit. Pune două lemne pe foc, spală repede ceaunul și îl pune pe focul iute.
Când consideră că e destul de fierbinte, toarnă smântână și amestecă încet, până iese untul. Între timp, taie repede niște bucățele de caș, într-o farfurioară curată ca lacrima. Nu știam la ce folosesc dar mi-a fost rușine să întreb. Recunosc. Vine lângă noi și nea Toader a Cozmii, un om care te cucerește din prima. Haios, plin de povești, întelept, genul de om pe care să-l ții aproape.
Baciul ne povestește cum, la o altă sțână a fost atacat de urs, cum l-au salvat câinii, cum trăiește el datorită devotamentului animalelor de pază. Zâmbetul din ochii lui albaștri ca cerul senin nu l-a părăsit niciodată. Cât timp fierbe balmoșul, ne povesteşte de viața la stână, de faptul că bunul Dumnezeu l-a făcut să trăiască așa cum și-a dorit. Mereu liber, în natură, în frig, ploaie, soare, înconjurat de animale și oameni buni. Nea Andrei are noroc de oameni buni. Mi-a fost drag să văd cum la munte, acolo, aproape de Dumnezeu, lumea asta mai are o șansă. Acolo nu sunt răutăți, invidii, orgolii și nici politicieni. Totul e firesc, în legea firii.
După 40 de minute, balmoșul e gata. Am învățat la ce se folosesc bucățelele de caș. Se pun la final, când ceaunul e luat de pe foc, se adaugă și se amestecă. Rezultatul e fabulos.
Baciul ne invită la masă, ne pune în farfurii, ne aduce tacâmuri și, în două farfurii adânci, de tablă, pune smântână și jințiță. Dacă nu știți ce înseamnă, căutați în Dex. Așa am făcut și eu.
Concluzie. Atâta vreme cât există oameni ca nea Andrei, Nea Toader a Cozmii, ca baciul Ion, ca tata Gogu, lumea asta a noastră, mai are un viitor. Pentru că veșnicia s-a născut la sat.
Să avem grijă de ei, să îi respectăm și să îi iubim. Când ei vor merge în ceruri, la întâlnirea cu strămoşii, vom fi mai săraci. Mult mai săraci.
Dan Cristian COARDĂ
Vezi mai jos FOTO / VIDEO
VIDEO: