La Planetariul Baia Mare a avut loc primul eveniment din seria aniversară 2024 – a celor 100 de ani de la prima proiecție publică de planetariu în cadrul Muzeului German din Munich, cu primul proiector modern de planetariu și a celor 55 de ani de la inaugurarea planetariului băimărean.
Cele două sărbători se întrepătrund pentru că Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare deține două sisteme de proiecție de la Zeiss, cu numerele 248 și 592, situate pe scara celor 700 de sisteme de proiecție realizate pentru planetarii din lumea întreagă, în actualitate numărându-se global 4000 de planetarii, cele mai multe fiind desigur digitale și realizate mai recent.
În România, sunt cel puțin 17 locații, cu un număr de 17 planetarii, dintre care două sunt private și patru au regim special de acces pentru publicul larg. Primul, cel mai vechi, funcționând din 1964, la Timișoara – este un planetariu universitar, iar cel mai recent, un planetariu digital, funcționează la Zalău, începând cu anul 2023. Titlul de ”primul planetariu public din România” este revendicat atât de Baia Mare (Complexul Astronomic – a deschis planetariul pe 1 iulie 1969, iar observatorul astronomic și alte facilități – în următorii 2-3 ani), cât și de Constanța, unde în 1981 a fost deschisă și o a doua facilitate, asociată Academiei de Științe Navale.
De fapt, este irelevant cine este primul, pentru că ultimul întotdeauna va avea o tehnologie mai avansată și mai complexă. Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare, la sfârșitul anului 2014, a muzealizat proiectorul Zeiss ZKP-1, oferindu-i loc pe podium-ul unei vitrine într-o sală ce va reconstitui în acest an istoria veche a planetariului nostru. Începând cu anul 2009 (Anul Internațional al Astronomiei) și până la finalul anului 2015 (Anul Internațional al Luminii), planetariul băimărean s-a aflat într-o ascensiune rapidă, mai rapidă decât expansiunea cosmică, așa încât – odată cu instalarea noului proiector Zeiss Skymaster ZKP-4 – un sistem modular ce încheagă în tehnologia sa fibra optică, sistemul led de iluminare, managementul informatic prin programe și echipamente dedicate, programarea și automatizarea anumitor sarcini – aduse aproape de perfecțiune, ne-am reluat rolul important pe harta planetarienilor din România, iar după atașarea sistemului digital, oferind proiecție automată, individuală sau în sistem hibrid cu sistemul optic, limita rămasă de depășit este cea a spațiului insuficient pentru o desfășurare optimă.
Dacă partea de hardware a planetariului băimărean s-a încadrat diametrului de 8 metri ai domului fix și 5 metri ai domului portabil, parte de software, de angajare în programe, ne conferă unicitate pe anumite paliere. Pentru că planetariul băimărean avea la 1 ianuarie 2009, – în premieră națională – versiunea subtitrată în limba română a documentarului oficial dedicat AIA-2009; iar în 2012 – planetariul Baia Mare lansa prima expoziție digitală din România, cu exponate virtuale dinamice, prezentând secvențial patrimoniul imaterial original popular românesc legat de cunoașterea cerului, în 2013 – apărând o formulă dezvoltată de dialog intercultural, la nivel național, iar în 2016 și 2017 – în baza unor proiecte cofinanțate (ca și cele din 2012 și 2013) de AFCN, două produse intelectuale conceptualizate și produse în formula unui proiect de asemenea de anvergură națională, două produse de astronomie pentru persoane cu dizabilități de vedere, sub forma unei expoziții multi-senzoriale și cea a unor planetarii pentru nevăzători. Consemnând valoarea colaborării tuturor partenerilor – reprezentând alte planetarii, muzee, asociații și chiar persoane fizice la reușita acestor proiecte, planetariul băimărean și-a dovedit capacitatea organizațională excepțională și prin derularea, sub antetul CJ-Maramureș a proiectului internațional PLANETOUR – dedicat turismului științific astronomic și a altor două proiecte cu finanțare europeană, lansate în 2019 și 2022, care au avut ca finalitate dincolo de schimburile de experiență, realizarea unor spectacole de planetariu tematice, de actualitate – cu o calitate greu de egalat.
În cadrul evenimentului nostru, am oferit participanților – cărora le mulțumim că și-au făcut timp să ne fie aproape într-o seară de vineri cu nori – spectacole de planetariu optice și digitale, plimbări nocturne prin parcul astronomic în aer liber iluminat special cu această ocazie, plus un digi-saj (un vernisaj al unei expoziții digitale!) pentru expoziția ”100” de evoluție a planetariului modern, de la naștere și până în prezent. A fost o seară specială, atât pentru noi, cât și pentru publicul care ne-a fost alături. Mulțumiri tuturor colegilor care s-au oferit voluntari în susținerea evenimentului, partenerilor de la Palatul Copiilor și lui George Dărăban – pentru fotografiile realizate. Și a fost (doar) primul val!”, a precizat Crișan Petru Ciprian – muzeograf.
Foto: George Dărăban
