Astăzi, 21 noiembrie, sărbătorim Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, denumită popular Ovidenia.
Părintii Maicii Domnului sunt Sfinții Ioachim și Ana. Lipsiți de copii, dar cu credință în Dumnezeu, L-au rugat pe Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi părinți, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu și îl vor închina Lui.
Un înger le vestește că vor avea o fată pe care o vor numi Maria. Sfinții Ioachim și Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu și la trei ani de la nașterea Maicii Domnului au dus-o pe fiica lor la templu.
Aici a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfîntului Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfântă încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde a stat până la vârsta de 15 ani.
A fost condusă în acel loc sfânt, pentru ca ea însăși avea să devină „Sfânta Sfintelor” lui Dumnezeu, salas a lui Dumnezeu-Cuvântul.
Din ea, Cel Necuprins, Cel Veșnic, avea să ia trup, să se facă cuprins în pântecele ei.
Deși sunt persoane care susțin că lucrul acesta era cu neputință, totuși Biserica, în cântările ei afirma: „Ceea ce s-a hrănit în Sfânta Sfintelor, celei îmbrăcate cu credință și cu înțelepciune și cu neîntinată feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri închinăciune”.
În această zi se dă de pomană lumina de veci, lumânarea care nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. De asemenea, se aprind lumânări și se dă de pomană de sufletul celor înecați, morți fără lumânare la căpătâi, morți în întuneric, ca să aibă și ei pe lumea cealaltă calea luminată. Lumânările aprinse pentru acești morți sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, și apoi se învârtesc ca melcul.
Tradiţii de Ovidenie
Pe 21 noiembrie, ortodocşii merg la biserică la slujbă şi cinstesc această zi prin rugăciune şi ofrande: bucate de post, peşte (este zi de dezlegare la peşte) şi lumânări pe care preoţii le sfinţesc.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică are tradiţii care aduc norocul şi sănătatea în familie. Acestei mari sărbători religioase i se mai spune şi Ovidenia.
Deşi Ovidenia este un cuvânt care vine din slavonă cu sens de „intrare”, în popor are înţeles de „vedere, primă apariţie, văz, vedenie”. Mai este întâlnită în anumite regiuni, ca Moldova şi Bucovina, şi sub numele de Vovidenia, cu aceeaşi semnificaţie.
Se spune că de Ovidenie se deschid cerurile iar cei cu sufletul curat pot înţelege graiul animalelor. Tot acum e bine ca oamenii certaţi să-şi ceară iertare şi să se împace.
Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna! Dacă în noaptea de Vovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat. În schimb, dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.