39 de ani de viață monahală – „Eu aici vreau să rămân” – o hotărâre definitivă și definitorie! (PS Iustin)
Astăzi, 19 iulie 2024, se împlinesc 39 de ani de la tunderea în monahism a Preasfințitului Părinte Episcop Iustin.
Tunderea în monahism – primirea chipului îngeresc – este cel mai mare har dumnezeiesc pentru mântuirea sufletului. Chiar dacă pleacă din lume în mănăstire, călugărul se roagă întotdeauna pentru toată lumea și pentru toată creștinătatea.
Ioan (Hodea), cel de-al patrulea copil al părinților Ștefan și Maria din localitatea Rozavlea a Maramureșului Voievodal a văzut lumina zilei la 23 iunie 1961, fapt care a avut loc la îndemnul preotului din sat, Vasile Țiplea, care i-a sfătuit să se mai gândească la un prunc. Acest lucru s-a și întâmplat, drept pentru care, după terminarea școlii generale din sat și după ce, în mai multe duminici preotul l-a privit în ochi, marcându-l pentru tot restul vieții, tânărul Ioan l-a cunoscut la Mănăstirea Rohia, pentru întâia oară, pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Iustinian Chira – pe atunci Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, unde a prins drag de această mănăstire, cu rânduielile ei sfinte și viețuirea departe de lume.
Acest lucru s-a întâmplat prin rânduiala lui Dumnezeu, ca mama sa, Maria Hodea – cea care va fi viitoarea monahia Maria Magdalena și care se odihnește în cimitirul Mănăstirii Rohia, să-i fie alături mult mai multă vreme, călăuzindu-i pașii pe căile adevărului și ale binelui, sădindu-i în suflet dragostea de Dumnezeu și de aproapele, după care l-a dăruit în grijă Maicii Domnului, lăsându-l să-și urmeze cursul firesc al vieții, intrând astfel, pentru totdeauna, pe poarta mănăstirii.
Astfel, la data de 19 iulie a anului 1985, la vârsta de 24 de ani, după Slujba Vecerniei din ajunul sărbătorii închinate Sfântului și slăvitului Proroc Ilie, săvârșită la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia, a fost tuns în monahism primind numele „Iustin” avându-l ca naș de călugărie pe Preasfințitul Justinian Chira, cel care l-a și hirotonit întru diacon și preot, stareț fiind atunci părintele arhimandrit Serafim Man.
Chiar dacă Preasfințitul Părinte Iustin a primit jugul cel greu al călugăriei, totuși, Preasfinția Sa sprijină întotdeauna familia, nașterea de prunci ca mare dar al lui Dumnezeu precum și buna înțelegere între soți, iar prin rugăciunile persoanele ale Preasfinției Sale din odaie și chilie se roagă fierbinte pentru poporul lui Dumnezeu din Maramureș și Sătmar și din toată lumea!
EORMMSM