Guvernul Bolojan taie din banii partidelor și ai aleșilor. Subvenții mai mici, indemnizații reduse și noi restricții bugetare

5 minute de citit
- Publicitate -

Executivul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat în ultimele luni un set de măsuri fiscal bugetare care vizează direct finanțarea partidelor politice, indemnizațiile aleșilor și cheltuielile din administrația publică. Deciziile, asumate în urma unor negocieri tensionate în coaliția de guvernare, fac parte din strategia Guvernului de reducere a deficitului bugetar și de consolidare a disciplinei financiare.

Cea mai vizibilă măsură este reducerea subvențiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat. Potrivit deciziei Executivului, subvențiile vor fi diminuate cu 10%, măsura aplicându-se atât partidelor parlamentare, cât și celor neparlamentare. Inițial, Guvernul își asumase, în luna iulie 2025, un pachet fiscal bugetar care prevedea o reducere mult mai drastică, de 40%, însă aplicarea acesteia a fost amânată pentru anul următor. În paralel, Guvernul a decis diminuarea fondurilor alocate parlamentarilor și aleșilor locali. În prezent, un parlamentar beneficiază de o sumă forfetară de aproximativ 35.500 de lei lunar pentru cheltuielile cabinetului. Această sumă va fi redusă cu 3.550 de lei, astfel încât aleșii vor rămâne cu aproximativ 32.000 de lei. Pe lângă aceste sume, parlamentarii continuă să primească fonduri pentru transport, cazare și diurnă, în cuantum de aproximativ 2% din indemnizație, însă și în acest caz sunt avute în vedere reguli mai stricte de utilizare.

Executivul a introdus, totodată, limitări mai clare privind cheltuielile administrative și de protocol în instituțiile statului, în încercarea de a reduce costurile considerate neesențiale. Surse politice citate de presa centrală vorbesc despre nemulțumiri în interiorul unor formațiuni politice, însă Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru o gestionare responsabilă a banilor publici.

Un alt capitol important al reformei îl reprezintă administrația publică. În urma celei mai recente ședințe a coaliției, s-a convenit reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază ale angajaților. Anterior, o măsură similară fusese stabilită pentru administrația locală, unde se prevede reducerea cu 10% a numărului total de posturi ocupate, în contextul presiunilor bugetare tot mai mari. În același pachet de măsuri adoptat în luna iulie a fost inclusă și amânarea, din nou, a plății pensiilor speciale pentru aleșii locali. Este vorba despre indemnizațiile pentru limită de vârstă acordate foștilor primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, reglementate printr-o ordonanță adoptată în 2019. Plata acestora a fost amânată succesiv, noul termen fiind stabilit pentru 1 ianuarie 2027. Conform actului normativ, indemnizația se calculează în funcție de numărul lunilor de mandat, aplicând un procent de 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată la momentul acordării. Autoritățile sunt avertizate însă că menținerea actualului cadru legislativ, fără o soluție definitivă, ar putea pune în pericol fonduri europene importante, România riscând să piardă aproape 900 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Măsurile Guvernului au fost criticate de lideri din opoziție, dar și de unele voci din PSD și AUR, care susțin că reducerea bugetelor partidelor și a indemnizațiilor aleșilor ar putea îngreuna activitatea politică și ar limita resursele necesare pentru campanii și organizare internă. Criticii avertizează că astfel de decizii ar putea afecta funcționarea democratică și pluralismul politic.

De cealaltă parte, Executivul afirmă că ajustările sunt parte a unui plan mai amplu de stabilizare a finanțelor publice. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că măsurile nu sunt punctuale, ci se înscriu într-o strategie pe termen mediu de reformare a cheltuielilor statului, care va continua și în 2026. Guvernul anunță că alocările bugetare vor fi reevaluate periodic, iar fondurile economisite vor fi direcționate către investiții în infrastructură, educație și sănătate, transparența și disciplina bugetară urmând să devină criterii obligatorii pentru toate cheltuielile publice.

- Publicitate -
Share this Article
Leave a comment
Sari la conținut