În aceste zile se desfășoară probele scrise ale examenului de Bacalaureat. În spațiul românesc, acest examen de inspirație franceză a fost implementat în perioada 1864-1898. A fost eliminat de către Spiru Haret și reintrodus în 1925 de ministrul C. Angelescu.
Examenul de finalizare a studiilor liceale era reglementat prin legislația haretiană asupra învățământului secundar (în special cea din 1898, cu unele modificări ulterioare), în care studiile se finalizau prin examene de absolvire a cursului inferior cu durata de 4 ani (echivalent cu studiile gimnaziale de azi, finalizate prin examenul de capacitate) și examenul de finalizare a cursului superior cu durata de 4 ani (echivalent cu studiile liceale de azi, finalizate prin examenul de bacalaureat).
Absolvenții de liceu își încheiau studiile prezentând în fața clasei o disertație, pe baza unei teme ce era aleasă din programă. Scopul examenului era verificarea cunoștințelor dobândite de elevi la materiile studiate (limba română, limbi străine, limbi clasice, științe ș.a.) și a însușirii raționamentului științific.
Comisiile de examinare alcătuite la nivelul fiecărei unități liceale examinau atât elevi din învățământul de stat, cât și pe cei din învățământul particular.
Comisiile puteau face și observații și propuneri pe care le înaintau Ministerului Instrucțiunii Publice, odată cu documentele de examen. O excelentă sinteză despre examenele școlare datorăm lui Mihai-Daniel Botezatu „Reintroducerea examenului de bacalaureat în 1925”, în „Archiva Moldaviae”, nr. XIV/2022, f. 85-103.
În continuare prezentăm documente care reflectă desfășurarea examenelor finale din 1919 la liceul Mihai Viteazul din București, păstrate la Arhivele Naționale în fondul Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice.
sursa: Arhivele Nașionale ale României