Curtea Constituțională a României (CCR) reia luni, de la ora 10:00, dezbaterea asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților.
Analiza legii a fost amânată de două ori, ultima dată duminică, din lipsă de cvorum. Patru judecători ai CCR, numiți de Partidul Social Democrat, au părăsit sala de ședință și nu au revenit, ceea ce a făcut imposibilă luarea unei decizii. Este pentru prima dată în istoria Curții când judecători părăsesc deliberat ședința pentru a bloca desfășurarea acesteia, potrivit surselor politice. Aceleași surse susțin că judecătorii respectivi ar dori reluarea dezbaterilor după data de 15 ianuarie, în contextul în care nu ar exista suficiente voturi pentru respingerea reformei. Strategia ar urmări tergiversarea procesului, în speranța unei schimbări politice sau a modificării raportului de forțe din cadrul Curții.
Proiectul Guvernului prevede pensionarea treptată a magistraților la vârsta de 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net. Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, susținând menținerea pensiilor la un nivel apropiat de ultimul venit, poziție respinsă de premierul Ilie Bolojan, care insistă asupra plafonării. Aceasta este a doua sesizare pe aceeași temă. Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, deoarece Guvernul nu solicitase la timp avizul CSM, chiar dacă acesta are caracter consultativ. La începutul lunii decembrie, ÎCCJ a decis în unanimitate să sesizeze din nou CCR. Toți cei 102 judecători prezenți la ședința convocată de președinta instanței supreme, Lia Savonea, au votat pentru trimiterea legii la Curtea Constituțională.
Înalta Curte acuză proiectul de lege de discriminare, încălcarea Constituției și lipsa unei fundamentări financiare clare. Potrivit instanței, noile prevederi îi dezavantajează pe magistrați față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu și afectează grav independența justiției. De asemenea, ÎCCJ susține că legea ar duce, în practică, la desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților și ar încălca jurisprudența CCR, a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Judecătorii mai arată că textul legii este neclar, conține lacune și este dificil de aplicat, ceea ce contravine principiilor statului de drept. Pentru magistrații aflați încă în activitate, pensiile ar fi drastic reduse sau chiar eliminate, iar pentru viitoarele generații acestea ar putea deveni mai mici decât pensiile din sistemul public.
În plus, Înalta Curte atrage atenția asupra lipsei datelor financiare reale care să justifice reforma. Conform informațiilor prezentate de instanță, din peste 200.000 de beneficiari de pensii de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică. Magistrații și celelalte categorii reprezintă puțin peste 10.000 de persoane. Bugetul anual pentru pensiile speciale, cu excepția celor militare, este de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au costat în 2024 peste 14 miliarde de lei.
ÎCCJ susține că argumentele Guvernului nu se bazează pe date financiare solide, ci pe un mesaj public orientat exclusiv împotriva magistraților, care nu reflectă realitatea bugetară.
MaramuresOnline.ro
Update: Ședința a fost amânată din lipsă de cvorum. Următorul termen este vineri,16 ianuarie, 2026.