Sănătatea și bunăstarea cetățenilor sunt valorile cele mai de seamă ale oricărui oraș. În urma Inițiativei WHO pentru sănătatea urbană (WHO Urban Health Initiative, UHI) (1), orașele sunt chemate să acționeze împotriva poluării urbane, valorificând mediul urban ca instrument pentru promovarea sănătății fizice și psihice.
Expunerea la poluare, atât cea de scurtă, cât și cea de lungă durată, poate provoca o multitudine de boli. În cazul contaminării cu metale grele, bolile includ astmul bronșic, infecții acute ale căilor respiratorii inferioare, boli cardiovasculare, disfuncții gastro-intestinale și renale, ale sistemului nervos, leziuni ale pielii, disfuncții ale sistemului imunitar și diferite tipuri de cancer, ca să dăm doar câteva exemple.
Este de așteptat ca sănătatea cetățenilor orașului Baia Mare să se îmbunătățească datorită acțiunilor asumate prin proiectul SPIRE. Acesta propune soluții naturale integrate Nature-Based Solutions (NBS) pentru a remedia și re-încorpora solurile contaminate în rețeaua urbană până în anul 2050. Aceasta se va realiza prin planul general strategic bio-metropolitan și datorită strategiilor de fito-remediere și dezvoltare urbană durabilă (SUD).
Mediile urbane asigură, printre altele, mijloace de trai, infrastructură și servicii, access la sănătate, educație, informație și schimburi culturale dinamice. Totuși, aceste medii contribuie totodată la agravarea riscurilor de îmbolnăvire, provocând diferite tipuri de șoc și stres prin intersectarea cu alte sectoare precum folosirea și planificarea terenurilor, a apei, a energiei, a deșeurilor și a resurselor, a mediului natural, a logisticii, infrastructurii sau a resurselor imobiliare.
În orașul Baia Mare, extracțiile miniere din trecut la mina Săsar (3) au cauzat poluarea mediului, a apei, aerului și solului, atât la suprafață, cât și sub pământ. În comparație cu speranța medie de viață la populația din România, speranța de viață în oraș este cu 2.2 ani mai mică; de asemenea, indexul general de mortaliate este cu 10-15% mai mare; deficiența de D2 este cu 65-95% mai mare și frecvența bolilor metabolice provocate de poluarea cu plumb este cu 40-60% mai mare.
Tehnicile de fitoremediere SPIRE folosesc plante pentru a curăța terenurile contaminate și pentru a îndepărta metalele grele din sol. O trusă de remediere furnizează un catalog vegetal bazat pe diferite criterii, cum ar fi HMC-ul solului, capacitatea de remediere la un ciclu de plantare-recoltare, biomasa, pregătirea solului și eficiența plantării din punct de vedere al costurilor, potențialele aplicații și utilizări în cascadă, precum și un set de criterii prentru biodiversitate și design. Mulțumită acestei tehnologii verzi, terenuri urbane anterior contaminate de pe 5 locații pilot sunt restaurate și vor fi re-inserate în ecosistemul urban ca terenuri însănătoșite.
Oreșele trebuie să înțeleagă trăsăturile și procesele care le expun la crize de mediu (4) precum și impactul acestora asupra sănățății. Agenda Internațională sprijină această înțelegere, propunând acțiuni concrete și scopuri pentru a depăși crizele de sănătate în locațiile urbane: Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015–2030, the Țintele de dezvoltare sustenabilă (SDG), în special SDG 3 și 11, Convenția de la Paris (din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la ele), și Noul plan urban care militează în special pentru orașe sănătoase, reziliente și sustenabile.
Politicile de mediu, sociale și economice influențează sănătatea și bunăstarea în orașe. Deciziile strategice activează sinergii și obțin beneficii care subminează sănătatea și bunăstarea locuitorilor orașelor. Autoritățile publice responsabile pentru sănătatea locuitorilor, medicii și personalul din sănătate, cercetătorii și academicienii din domeniu, acționarii locali și comunitățile au datoria de a înțelege cum să intervină pentru sănătate în cadrul mediului urban construit. Intervențiile individuale și/ sau structurale contribuie la existența unei sănătăți publice urbane de calitate.