Bocşa sau fabrica de cărbune, un meşteşug unic în Maramureş

3 minute de citit
- Publicitate -

O frumoasă duminică de iulie. Mergem spre Băiuț, locul desfășurării evenimentului „Trecui Dealul la Băiuț”. O sărbătoare cu oameni faini, munteni, iubitori de antren și bună dispoziție. Mergem pe varianta Cavnic, traversăm muntele prin Pasul Rotunda și dăm de peisaje fantastice. Un drum rău, plin de gropi și nepăsare, duce către Băiuţ, șerpuind prin inima pădurii. Natura, în măreția ei, repară stricăciuni făcute de mâna omului. Ăsta e norocul nostru. Pe vale, oameni la picnic. Rulote, corturi, grătare, aer curat și răcoare. O binecuvântare. Am lăsat în urmă arșița orașului pentru a găsi aer curat, natură și pace.

Pe drum oprim la singura bocşă din Maramureş, unde doi bărbaţi întreţineau focul mocnit. Cerem voie să filmăm, să facem poze… pentru că un astfel de meşteşug nu îl întâlneşti la tot pasul. Ne lătra rău un câine mare deranjat de prezența noastră. Muncitorii morocănoși își văd de treabă, fără să le pese de întrebările noastre.

Bocşele sunt grămezi din lemn de esenţă tare, fag, ulm, frasin, paltin etc, bucăţi de 1 metru aşezate radiar, constituind o formaţiune de circa 4 m înălţime şi 8 m diametru.

Sunt construite cu grijă, acoperite cu rumeguş şi pământ. Așa se nasc movile în care lemnul arde mocnit şi se transformă în cărbune de lemn sau mangal. Bocșele au o structură internă, nu sunt simple grămezi. În interior au o cameră la care duce un tunel care permite aprinderea movilei, pe unde se introduce o cârpă îmbibată cu benzină.

Pentru ca arderea să fie mocnită, oxigenul este controlat prin găuri în pătura de pământ, răsuflători care sunt deschise sau închise depinzând de amploarea arderii din interior. Arderea este lentă, durează între 2-4 săptămâni.

Combustia lentă asigură o calitate bună a carbonizării. Zilnic se introduc pe un canal vertical noi lemne. Bocşa este permanent supravegheată pentru a menţine arderea mocnită.

Aspectul e oarecum uitat de lume. Mașini vechi, distruse, o vale care susură limpede și totuși un aspect jalnic. Probabil munca e mai importantă decât natura și mediul înconjurător.

Plecăm, câinii sunt agitați și muncitorii neprietenoși. Nu le pasă de noi, vor să îi lăsăm în pace, să își ducă munca la bun sfârșit. În cele din urmă am înteles, era duminică și pentru ei…

VIDEO:

Dan Cristian Coardă

- Publicitate -
Share this Article
Sari la conținut