Bisericile de lemn ale Maramureșului, unele dintre cele mai valoroase mărturii ale credinței, istoriei și identității comunităților locale, vor fi evaluate din perspectiva riscului de incendiu, în cadrul unui amplu demers interinstituțional inițiat la nivelul județului.
Prefectul județului Maramureș, Rudolf Stauder, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureș, a convocat și prezidat o ședință extraordinară dedicată analizării vulnerabilităților existente la monumentele istorice din lemn și la lăcașurile de cult.
La reuniunea de lucru a participat Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, alături de părintele Florin Fodoruț, vicar general al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, președintele CJ Maramureș Gabriel Zetea, membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, ai administrațiilor locale și ai mass-media.
Prezența Preasfințitului Părinte Iustin la această întâlnire a evidențiat importanța implicării directe a Bisericii în protejarea unui patrimoniu care depășește dimensiunea materială. Bisericile de lemn ale Maramureșului nu sunt doar monumente de arhitectură, ci spații vii ale credinței, rugăciunii și memoriei colective, păstrate de generații întregi în centrul comunităților.
În deschiderea ședinței, prefectul Rudolf Stauder a subliniat că Maramureșul beneficiază de recunoaștere națională și internațională datorită valorilor sale spirituale, patrimoniului cultural, peisajului natural și tradițiilor autentice. Toate acestea contribuie la dezvoltarea turismului, la susținerea economiei locale și la consolidarea identității județului.
În acest context, reprezentantul Guvernului în teritoriu a arătat că autoritățile, cultele religioase și comunitățile locale au o responsabilitate comună în conservarea și protejarea lăcașurilor de cult din lemn. Dialogul permanent și colaborarea dintre instituții au fost prezentate drept condiții esențiale pentru diminuarea riscului de incendiu și pentru prevenirea unor pierderi care ar putea fi imposibil de recuperat.
Maramureșul deține un patrimoniu ecleziastic de o valoare excepțională. Opt biserici de lemn din județ sunt înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind recunoscute pentru valoarea lor arhitecturală, artistică și istorică, dar și pentru măiestria tehnicilor tradiționale de prelucrare și îmbinare a lemnului.
La nivelul județului sunt inventariate 98 de biserici vechi din lemn, dintre care 97 sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice. Fiecare dintre aceste edificii reprezintă o mărturie a continuității spirituale și culturale a Maramureșului, dar și o construcție vulnerabilă în fața incendiilor, a instalațiilor electrice necorespunzătoare, a descărcărilor atmosferice sau a accesului dificil pentru autospecialele de intervenție.
În cadrul ședinței a fost propusă constituirea unui grup de lucru interinstituțional, coordonat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gheorghe Pop de Băsești” al județului Maramureș. Din această structură urmează să facă parte reprezentanți ai Consiliului Județean Maramureș, Instituției Prefectului, Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș, Direcției Județene pentru Cultură, cultelor religioase și autorităților administrației publice locale.
În termen de 30 de zile, specialiștii vor realiza o evaluare detaliată a vulnerabilităților și factorilor de risc existenți la bisericile de lemn. Verificările vor viza accesibilitatea autospecialelor de intervenție, existența și funcționalitatea hidranților, starea și dimensionarea rețelelor de alimentare cu energie electrică, sistemele de monitorizare audio-video și eficiența instalațiilor de protecție împotriva trăsnetelor.
Deficiențele identificate vor fi ierarhizate în funcție de nivelul de risc, urmând să fie stabilite măsurile necesare pentru remedierea acestora. Autoritățile vor analiza, de asemenea, posibilele surse de finanțare pentru lucrările și investițiile necesare.
Demersul reprezintă un pas important pentru protejarea bisericilor de lemn ale Maramureșului și pentru păstrarea moștenirii spirituale încredințate generațiilor de astăzi. Dincolo de valoarea lor turistică și culturală, aceste biserici rămân locuri de rugăciune, repere ale satului maramureșean și simboluri ale unei credințe care a rezistat de-a lungul secolelor.
În cadrul aceleiași ședințe a fost analizată și problema utilizării necontrolate a apei potabile, în contextul efectelor tot mai vizibile ale schimbărilor climatice. Discuțiile au vizat în special localitățile care administrează sisteme proprii de alimentare cu apă, fiind evaluate măsuri pentru utilizarea responsabilă a resurselor, prevenirea deficitului și asigurarea continuității serviciilor pentru populație.
Dan Cristian COARDĂ
