Balta Două Veverițe nu s-a umplut de nămol într-o noapte, iar vegetația nu a acoperit luciul apei între două postări pe Facebook. Degradarea s-a produs în timp, sub ochii celor care au administrat comuna Recea înainte și după alegerile locale din 2024. Cu toate acestea, reacția vizibilă a actualei administrații a venit abia după ce imaginile dezastrului au ajuns în spațiul public.
După semnalul de alarmă tras în social media de Ciprian Szabo și de Maramureș Online, primarul comunei Recea, Alexandru Ardelean, a început să vorbească despre curățare, ecologizare și mobilizarea comunității. Edilul i-a chemat pe pescari și pe localnici la o acțiune de voluntariat pentru îndepărtarea vegetației de pe luciul apei.
Inițiativa poate fi utilă, iar oamenii care aleg să participe merită respect. Voluntariatul poate consolida o comunitate și poate reprezenta un prim pas spre recuperarea unui loc important pentru comună. El nu poate însă înlocui administrația, întreținerea periodică, lucrările specializate și răspunderea celor care gestionează un bun public.
Într-o postare publicată pe Facebook, primarul Alexandru Ardelean afirmă că apelul la voluntariat a urmărit să creeze legături între pescari și ceilalți membri ai comunității. În același mesaj, edilul susține că Balta Două Veverițe a reprezentat în trecut o „gaură neagră pentru bugetul local”, deoarece fondurile cheltuite de comună nu ar fi fost acoperite de veniturile obținute din vânzarea bonurilor de pescuit.
Primarul declară că Poliția Locală ar fi parcurs în medie 23.000 de kilometri pe an pentru supravegherea bălții, cu cheltuielile aferente pentru combustibil și mentenanță. La acestea s-ar fi adăugat costurile pentru popularea cu pește, cosirea și întreținerea malurilor și a luciului de apă.
Edilul mai afirmă că stratul de nămol depășește în unele locuri grosimea de un metru și că situația este rezultatul unei degradări acumulate în decursul mai multor ani. Potrivit mesajului său, ultima încercare de curățare mecanică parțială ar fi avut loc în 2009.
Toate aceste afirmații sunt relevante, dar trebuie susținute cu documente. Dacă Balta Două Veverițe a fost într-adevăr o gaură neagră pentru bugetul comunei, cetățenii au dreptul să cunoască dimensiunea exactă a pierderilor.
Primăria Recea ar trebui să publice cheltuielile anuale pentru administrarea bălții, veniturile obținute din bonurile de pescuit, sumele alocate pentru populare și întreținere, precum și foile de parcurs care justifică cei 23.000 de kilometri invocați de primar. Tot administrația ar trebui să explice cine a verificat modul în care au fost folosiți banii și ce măsuri au fost luate atunci când s-a constatat că activitatea nu este rentabilă.
Expresia „gaură neagră” are forță într-o postare pe Facebook. În administrația publică, însă, cifrele, rapoartele, contractele și hotărârile Consiliului Local sunt mai importante decât formulările spectaculoase.
Mesajul primarului transferă o parte importantă a responsabilității asupra fostei administrații. Este posibil ca problemele să fi fost, în mare măsură, moștenite. Un strat de nămol cu grosimea de peste un metru nu se formează într-un singur mandat, iar Balta Două Veverițe are evident o istorie îndelungată de întreținere insuficientă.
Maramureș Online nu susține că întreaga responsabilitate îi aparține actualului primar. Fosta administrație trebuie să răspundă pentru deciziile, cheltuielile și neglijențele din perioada în care a gestionat obiectivul.
Dar moștenirea administrativă nu poate deveni o explicație fără termen de expirare.
Alexandru Ardelean a câștigat alegerile locale din iunie 2024, în fața fostului primar Octavian Pavel, care condusese comuna timp de 20 de ani. Au trecut peste doi ani de la alegeri și aproape doi ani de la preluarea efectivă a mandatului. În acest interval, starea bălții putea fi observată, documentată și prezentată transparent comunității.
Actuala administrație putea solicita o expertiză, putea calcula costurile, putea propune un plan de intervenție și putea informa cetățenii înainte ca imaginile degradării să devină virale. Întrebarea legitimă nu este numai cine a lăsat balta să ajungă în această stare, ci și de ce reacția consistentă a venit abia după apariția subiectului în presă și în social media.
Voluntarii pot curăța malurile și o parte din luciul apei. Nu pot scoate mecanizat nămolul acumulat, nu pot reface ecosistemul și nu pot asigura administrarea pe termen lung a unei bălți cu o suprafață de peste șase hectare.
După acțiunea de voluntariat vor rămâne întrebările esențiale. Când va fi finalizată expertiza, cât va costa ecologizarea, de unde vor veni banii, când vor începe lucrările și cine va răspunde de întreținerea ulterioară?
Dacă administrarea directă este prea scumpă, concesionarea trebuie pusă în discuție
Afirmația primarului potrivit căreia Balta Două Veverițe a reprezentat o povară pentru bugetul local deschide o altă discuție importantă. Dacă Primăria Recea nu poate administra eficient obiectivul, iar veniturile din pescuit nu acoperă cheltuielile, concesionarea ar putea reprezenta o soluție care merită analizată.
Primăria nu este obligată să gestioneze direct, la nesfârșit, o activitate despre care chiar conducerea instituției afirmă că produce pierderi. În urma unui studiu de oportunitate și a unei proceduri publice, competitive și transparente, administrarea bălții ar putea fi preluată de un investitor, de un operator specializat sau de o asociație de pescari capabilă să susțină lucrările și întreținerea.
Un asemenea partener ar putea investi în ecologizare, repopulare, amenajarea malurilor, supraveghere și dezvoltarea unei zone de agrement. Balta ar putea găzdui pescuit sportiv, concursuri, activități educative și evenimente dedicate comunității, fără ca toate costurile să fie suportate anual din taxele localnicilor.
Concesionarea nu înseamnă vânzarea bălții și nici cedarea ei către un apropiat al administrației. Proprietatea ar rămâne publică, iar operatorul ar primi dreptul de administrare pentru o perioadă determinată, în schimbul unei redevențe și al unor obligații clare.
Contractul ar trebui să stabilească valoarea minimă a investițiilor, termenele pentru ecologizare, standardele de protecție a mediului, obligația întreținerii permanente, tarifele practicate și condițiile de acces pentru locuitorii comunei. Nerespectarea acestor obligații trebuie să conducă la sancțiuni și, dacă situația o impune, la rezilierea contractului.
Într-un asemenea scenariu, Primăria Recea ar putea transforma o cheltuială într-o sursă de venit. Comuna ar încasa o redevență, investitorul ar avea interesul să dezvolte activitatea, iar comunitatea ar putea recupera un spațiu de agrement care astăzi se află într-o stare gravă de degradare.
Nici concesionarea nu garantează automat succesul. O procedură pregătită superficial poate înlocui o administrare publică slabă cu un contract privat la fel de neperformant. De aceea sunt necesare un studiu serios, o evaluare corectă, o licitație transparentă și clauze care să protejeze interesul public.
Primăria ar trebui să prezinte comunității toate variantele posibile. Administrarea directă, concesionarea, un parteneriat cu o asociație, atragerea unor fonduri pentru ecologizare sau o formulă mixtă. Cetățenii trebuie să poată compara costurile, avantajele și riscurile fiecărei soluții.
Este simplu să spui că altcineva este de vină. Poate fi chiar adevărat. Dar din momentul în care un candidat cere votul cetățenilor și preia conducerea unei comune, problemele moștenite devin problemele pe care trebuie să le rezolve.
Fosta administrație trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut sau nu a făcut. Actuala administrație trebuie să răspundă pentru timpul trecut de la preluarea mandatului, pentru momentul ales pentru intervenție și pentru soluțiile pe care le propune.
Balta Două Veverițe nu are nevoie de un concurs al vinovățiilor. Are nevoie de expertiză, lucrări profesioniste, bani cheltuiți transparent și un model de administrare care să funcționeze și după ce voluntarii pleacă, fotografiile dispar din fluxul Facebook, iar atenția publică se mută spre alt subiect.
Voluntariatul poate fi primul pas. Concesionarea poate fi una dintre soluții. Obligația administrației este să arate public care sunt pașii următori și unde vor duce.
Dan Cristian COARDĂ
