„Și apropiindu-se cel care luase cinci talanți, a adus alți cinci talanți, zicând: Doamne, cinci talanți mi-ai dat, iată alți cinci talanți am câștigat cu ei” (Matei 25, 20).
Venirea și existența noastră pe pământ, este darul lui Dumnezeu izvorât din iubirea Sa milostivă. Născut în localitatea Breaza, la 4 August 1974, din părinții Victor și Lucreția, tânărul Mircea ia calea mănăstirii și în 05 August 1989, la vârsta de doar 15 ani intră ca viețuitor în obștea Mănăstirii Rohia, fiind primit de către Ieromonahul Justin Hodea, starețul mănăstirii de atunci.
Răspunsul lui Dumnezeu este pe măsura iubirii stăruitoare de care tânărul Mircea a dat dovadă, astfel încât în Septembrie 1993, la vârsta de 19 ani este hirotonit diacon de către vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, iar în Mai 1994 este hirotonit preot de către Preasfințitul Părinte Episcop Justin, bucuria fiind cu atât mai mare, întrucât, în Iunie 1994 este tuns în monahism de către Preasfințitul Părinte Justinian, avându-l ca naș de călugărie pe Preasfințitul Episcop Justin, primind numele de Macarie.
Preacuvioase Părinte Stareț, în cei 50 de ani de viață, din care 35 de ani petrecuți în mănăstire și 30 de ani ca și preot și duhovnic la altarul Mănăstirii Rohia, ați înmulțit cu timp și fără timp talanții dăruiți de Dumnezeu, slujind pe Cel Care v-a chemat, mănăstirea și pe toți care au venit după sfat părintesc.
Astăzi, la ceas aniversar, noi, obștea Mănăstirii Rohia, împreună cu toți ostenitorii ei, rugăm pe Preamilostivul Dumnezeu să reverse asupra preacuvioșiei voastre har, pace, binecuvântare, sănătate și multă putere în activitatea pastoral-duhovnicească, culturală, edilitar-gospodărească și administrativă pe care o desfășurați atât în mănăstirea noastră, cât și în cuprinsul de Dumnezeu binecuvântatei Eparhii a Maramureșului și Sătmarului.
Cu aleasă bucurie vă urăm întru mulți, fericiți și binecuvântați ani, preacuvioase părinte stareț!