Ajunul Bobotezei în Maramureş

3 minute de citit
- Publicitate -
În Ajunul Bobotezei se ține post, la fel ca în Ajunul Crăciunului sau în Vinerea Mare. Se spune că cei care țin post negru și reușesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de sănătate pe tot parcursul anului.
Din primele zile ale anului, dar și în Ajunul Bobotezei, preotul umblă din casă în casă, pentru a sfinți locuințele oamenilor, stropind încăperile cu apă sfințită cu un mănunchi de busuioc, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos și aducând la casele oamenilor binecuvântarea Sfintei Treimi. În unele zone, sosirea preotului este vestită de grupuri de copii care merg înainte pe la casele creștinilor și strigă de trei ori „𝐶ℎ𝑖𝑟𝑎𝑙𝑒𝑖𝑠𝑎!”.
Pentru a-și visa ursitul fetele își pun sub pernă un fir de busuioc, care le era dăruit de către preot în momentul în care acesta umbla cu crucea. Se spune că acest busuioc va atrage pețitorii la fată.
Legatul parilor în gard – în unele zone, fetele care doresc să afle cum le va fi ursitul, merg la un gard, se leagă la ochi și leagă un fir roșu de un par la întâmplare. În funcție de cum arată parul, înalt sau scund, drept sau strâmb, așa va fi și ursitul lor.
Struțul de busuioc – în Ajunul Bobotezei fetele de măritat așezau în albia unui pârâu un struț de busuioc. Dacă struțul îngheța peste noapte, se spune că viitorul soț era bogat; daca nu, sărac.
„Când umblă popa cu crucea, fetele pun sub prag zgărzile și barșoanele, să treacă popa peste ele, și după ce intră popa în casă le ieu repede înapoi, să nu treacă și înapoi, că apoi nu au haznă. Zice că să le aștepte și pă iele feciorii la joc cum îl așteaptă oamenii pe popa cu crucea, să umble feciorii după iele cum umblă oamenii când îl văd pe popa” (informație primită de la mai multe femei măritate, de diferite vârste, din zona etnografică Lăpuș).
Sursa: Gabriela Filip, Muzeul Satului Baia Mare (text) şi Gabriel Motica (foto)
- Publicitate -
Share this Article
Sari la conținut