România se află în pragul uneia dintre cele mai importante reforme administrative din ultimii ani, care vizează eliminarea obligației de a depune copii după actul de identitate în relația cu instituțiile statului. Un nou proiect legislativ propune ca verificarea datelor personale ale cetățenilor să fie realizată direct de către autorități, prin interconectarea bazelor de date oficiale, în special prin Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Măsura marchează o schimbare de paradigmă în administrația publică, trecând de la un sistem birocratic, bazat pe documente fizice, la unul digital, orientat spre eficiență și simplificare. Practic, cetățenii nu vor mai fi nevoiți să aducă dovezi pentru informații pe care statul le deține deja, responsabilitatea verificării fiind transferată către instituții.
Proiectul introduce două modificări esențiale. Prima vizează verificarea automată a datelor personale, precum identitatea, domiciliul sau reședința, direct în sistemele statului. A doua stabilește interzicerea explicită a solicitării de copii după buletin de către instituțiile publice sau de către entitățile care furnizează servicii publice.
Pentru a asigura aplicarea noilor reguli, proiectul prevede sancțiuni clare. Instituțiile care vor continua să solicite copii după actul de identitate riscă amenzi cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, transformând astfel măsura într-o obligație legală fermă, nu doar într-o recomandare administrativă.
Noua legislație va avea un impact extins, aplicându-se atât instituțiilor publice centrale și locale, cât și unor categorii precum notarii sau organizațiile cu statut de utilitate publică. Reforma vine ca răspuns la o problemă sistemică recunoscută:, aceea conform căreia cetățenii sunt obligați, în prezent, să furnizeze în mod repetat documente care atestă informații deja existente în bazele de date ale statului.
În practică, acest lucru a însemnat ani de zile drumuri la ghișee, dosare voluminoase și proceduri redundante. Noua abordare inversează această logică și plasează statul în centrul procesului de verificare, reducând semnificativ sarcina administrativă pentru cetățeni.
Schimbarea este aliniată cu principiile moderne de e-guvernare, deja implementate în numeroase state europene, unde digitalizarea administrației a redus birocrația și a crescut eficiența serviciilor publice.
Odată adoptată și implementată complet, legea va produce efecte directe asupra vieții de zi cu zi. Cetățenii nu vor mai fi obligați să facă copii după buletin, instituțiile vor verifica singure datele necesare, iar numărul documentelor cerute la dosar va scădea considerabil. În același timp, interacțiunea cu statul va deveni mai rapidă și mai simplă.
Primele semne ale acestei tranziții sunt deja vizibile. În anumite instituții, funcționarii verifică datele de stare civilă direct în sistem, fără a mai solicita documente fizice. Unele instituții financiare au renunțat la cerința de adeverințe de domiciliu, iar pentru notari se testează extinderea accesului la baze de date oficiale. De asemenea, verificarea proprietăților începe să fie realizată direct prin sistemele cadastrale, fără documente depuse de cetățeni.
În paralel, autoritățile dezvoltă servicii digitale menite să completeze această transformare. Printre acestea se numără stabilirea reședinței online, actualizarea datelor personale fără deplasare la ghișeu și introducerea unor soluții de consimțământ electronic pentru schimbarea domiciliului.
Reforma anunțată promite să reducă semnificativ birocrația și să aducă administrația publică din România mai aproape de standardele europene, într-un moment în care digitalizarea devine o necesitate, nu doar un obiectiv.
MaramuresOnline.ro