1. Ioan Mihaly de Apșa (n. 25 ianuarie 1844, Apșa de Mijloc, comitatul Maramureș, azi în Ucraina – d. 14 octombrie 1914, Gherla) a fost un istoric român, membru corespondent (1901) al Academiei Române. Este cunoscut mai ales pentru lucrarea sa de referință Diplome maramureșene din secolul al XIV-lea și al XV-lea editată la Sighetul Marmației în anul 1900, lucrare care a fost premiată în anul 1902 cu Premiul Năsturel-Herescu de către Academia Română. Grafia numelui a fost modificată, Mihályi, odată cu înnobilarea familiei în timpul regatului ungar, fenomen des întâlnit în istoria Maramureșului și descris tocmai în lucrarea menționată.
2. Victor Mihaly de Apșa, ortografiat uneori Mihali, (n. 19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș – d.21 ianuarie 1918, Oradea) a fost episcop al Eparhiei de Lugoj între 1875-1895, arhiepiscop Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma din 1895, până la moarte. Din anul 1894 a fost membru de onoare al Academiei Române.
3. Vida Gheza (n. 28 februarie 1913– d. 11 mai 1980), a fost cel mai important sculptor modern din Maramureș, membru corespondent al Academiei Române. În anul 1964 i se acordă titlul de Artist al Poporului; în 1968, este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România; i se decernează Ordinul Meritul cultural cl. I, iar în 1971, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul”. În anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
A fost de mai multe ori la Sighetu Marmației, a avut întâniri cu sighetenii, cu elevii liceelor, așa cum a fost în anul 1965. La 15 ianuarie 1966 când a avut loc deschiderea oficială a Teatrului Popular la Sighetu Marmației, cu piesa „Plicul” de Liviu Rebreanu, în programul de sală au scris despre importanța evenimentului personalități marcante ale vieții artistice din județ: Vida Gheza, artist al poporului, Lulu Savu, artist emerit, și personalități locale implicate în eveniment.
4. Academicianul Mihai Pop (n. 18 noiembrie 1907 , Glod, Strâmtura, Maramureș, România – d. 8 octombrie 2000 , București, România) a fost folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). Absolvent al Colegiului Național Dragoș Vodă din Sighetu Marmației.
A fost de multe ori în Maramureș, în anii 1970-71 a condus un grup de cercetare pe Valea Cosăului. Are un merit deosebit în desemnarea orașului Sighetu Marmației pentru organizarea Festivalului Datinilor de iarnă , la care a fost prezent la mai multe ediții înainte de 1989.
5. Academicianul Iorgu Iordan (n. 29 septembrie 1888 – d. 20 septembrie 1986) a fost la Sighetu Marmației când împlinise 83 de ani, a acceptat invitația de a susține câteva conferințe și a se întâni cu sighetenii în anul 1971, la invitația directorului Casei de cultură (director I.D.Todea).
6. Academicianul Constantin C. Giurescu (n. 13/26 octombrie 1901, – d. 13 noiembrie 1977) a fost un istoric, profesor universitar, academician, diplomat şi om politic. După instalarea regimului comunist, C. C. Giurescu a fost arestat (6 mai 1950), inclus în „lotul demnitarilor” şi închis la Sighet, timp de cinci ani. După eliberare (5 iulie 1955) a primit domiciliu forţat la Măzăreni, Brăila, până la sfârşitul anului. Este reîncadrat la Universitate începând cu 1963, odată cu distanţarea regimului comunist de la Bucureşti faţă de Moscova.
Om de ştiinţă emerit (1971) şi membru al Academiei R.S.R. (1974), a primit premiul „Bălcescu” al Academiei (1966) şi premiul Ministerului Învăţământului (1969). Considerat una din personalităţile de frunte ale istoriografiei române contemporane, C. C. Giurescu a excelat cu aceeaşi competenţă în istoria antică, medie, modernă sau contemporană, precum şi în geografie istorică, toponimie, drept, literatură, artă, metodologie istorică. Opera sa cuprinde aprox. 350 de lucrări.
A fost la Sighetu Marmației în anul 1973, a susținut o prelegere în Sala Studio- arhiplină, bucurându-se de o primire excepțională din partea sighetenilor.
7. Academician Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, Copalnic-Mănăștur, Maramureș, România – d. 10 iulie 2017 București) a fost un psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor romane de succes și scenarii cinematografice. Din 1992 a fost membru titular al Academiei Române.
A fost la Sighet în anul 1984 pentru lansarea romanului REFUGII, ed. Cartea Românească, București, 1984.
8. Academicianul Dinu C. Giurescu (n. 15 februarie 1927 ,– d. 24 aprilie 2018) a fost un istoric și politician român, membru titular (din 2001) al Academiei Române, deputat în Parlamentul României. A scris peste 30 de lucrări de autor şi în colaborare. A demisionat din funcţia de deputat şi s-a retras din politică, fiind ales, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani. A primit de la Regele Mihai I decoraţia “Nihil sine Deo”.
A fost la Sighetu Marmației în anul 1984 a participa la un simpozion și a vizitat Muzeul Maramureșului.
9. Academicianul Ovidiu Maitec (n. 13 decembrie 1925, Arad – d. 18 martie 2007, Paris) a fost un sculptor român, profesor universitar și membru titular al Academiei Române. A absolvit în 1950 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Între 1950 și 1956 este asistent la Catedra de anatomie artistică a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București.
A participat la „Tabăra națională de sculptură în lemn” de la Sighetu Marmației în iulie-august 1985, unde a realizat sculptura în lemn, de dimensiuni, mari, intitulată „Tronul lui Horea” (lucrarea nu mai există). (Am fost unul din principalii organizatori ai evenimentului în calitate de președinte al Comitetului municiapl de cultură).
10. Academicianul Radu P. Voinea (n. 24 mai 1923, Craiova, Dolj – d. 11 mai 2010, București) a fost un inginer român, profesor universitar, membru și fost președinte al Academiei Române.
În anul 1987 aparticipat la evenimentele organizate de Casa de cultură director Dan Pralea, președintele Comitetului municipal de cultură, Ioan Dorel Todea, cu sprijinul lui Dragoș și Carmen Șeuleanu din partea Societății Române de Radiodifuziune. A fost unul din cele mai spectaculoase evenimente ale anului respectiv.
11. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga (n. 20 august 1920, București – d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) a fost o personalitate a culturii și politicii din România. A fost cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog. A fost, membră a Academiei Române și a unor importante instituții culturale europene. Bună cunoscătoare și exegetă a Bibliei, după 1989 a ales să se retragă într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de „Maica Benedicta”.
În anul 1988 a fost la Sighetu Marmației unde s-a întâlnit cu profesorii și elevii din liceele municipiului (a participat la un cerc pedagogic) . (Am avut privilegiul s-o însoțesc, împreună cu d-na prof Doina Voina, pe toată durata vizitei la Sighetu Marmației. După câțiva ani ne-am întânit la un simpozion în localitatea Viterbo, Italia. Între anii 1991 – 1997 – academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga a fost director la Accademia di Romania a Roma (Școala română din Roma), instituție științifică și culturală destinată perfecționării tinerilor licențiați români în domeniile științelor umaniste (filologie clasică și modernă, istorie și arheologie), al artelor plastice și arhitecturii).
12. Academicianul Nicolae Breban (n. 1 februarie 1934, Baia Mare) este un scriitor, publicist, romancier, eseist, dramaturg și om de cultură român contemporan. Din 14 ianuarie 2009 este membru titular al Academiei Române.
A fost la Sighetu Marmației la lansarea romanului „Pândă și seducției” la 19 noiembrie 1991.
13. Membru de onoare al Academiei Române, Elie (Eliezer) Wiesel (n. 30 septembrie 1928, Sighetu Marmației, România, decedat la 2 iulie 2016, New York, S.U.A.), scriitor și ziarist, în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului, născut într-o familie de evrei din Sighetu Marmației, supraviețuitor al Holocaustului. In 1986 a primit Premiul Nobel pentru pace, iar în 1996 a fost numit membru al Academiei Americane de Artă şi Literatură. Din 2001 este membru de onoare al Academiei Române, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România purtându-i numele. A fost directorul Centrului pentru studii iudaice de la Universitatea din Boston.
În iulie 2002, Elie Wiesel a făcut o vizită în România, ca invitat al lui Ion Iliescu, președintele României, pentru a inaugura la Sighetu Marmației Casa memorială Elie Wiesel, casa în care s-a născut și care a fost restaurată de către Guvernul Român.
14. Academician Răzvan THEODORESCU,(n. pe 22 mai 1939- d.6 februarie 2023). Istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea de Arte, Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent – 1993).
A fost la Sighetu Marmației în anul 2003 (era ministru al Culturii), a avut întâlniri cu administrația locală și cu reprezentanții instituțiilor de cultură ( primar Eugenia Godja, dir.muzeu Miahi Dăncuș).
15. Membru corespondent al Academiei Române, Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935 – d. 18 ianuarie 2009) a fost un poet din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.
Din anul 2015, la Sighetu Marmației se organizează la data de 14 februarie un simpozion urmat de un spectacol de muzică și poezie pe versurile lui Grigore Vieru. Inițiatori și organizatori au fost managerul Centrului cultural, prof.dr. Ioan Dorel Todea și prof. Doina Voina, președinta Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovna, filiala Maramureș.
În anul 2008, a trecut prin Sighetu Marmației, s-a întâlnit cu poetul Vasile Muste la Casa de cultură, iar în anul 2009, cu câteva zile înainte accident a realizat un interviu de peste 40 de minute, prin telefon, la Radio România Sighet (cu Ioan Dorel Todea)
16. Academician Ioan-Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955, Sântioana, Țaga, Cluj, România) este un istoric român, profesor universitar (din 1996) și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj (2012-2020), membru titular (din 2010) și președinte (din 2018) al Academiei Române.
A fost la Sighetu Marmației la7 aprilie 2011, la lansarea ediției Diplomelor Maramureșene, la RADIO ROMÂNIA SIGHET, unde a participat la o emisiune de circa 40 de minute).
La „Curtea Veche” din Sighetul Marmatiei, în sala oglinzilor din fostul Palat al Prefecturii, a avut loc lansarea volumului „Diplome maramuresene din secolele XVI-XVIII”, provenite din colectia lui Ioan Mihalyi de Apșa, volum apărut la Editura Academiei Române, coordonatorul lucrării Ioan-Aurel Pop.
17. Membru de onoare al Academiei Române, Vasile Gionea – primul preşedinte al Curții Constituționale a României (între anii 1992-1995). Vasile Gionea (n. 21 februarie 1914 – d. 1999) a fost ales ca deputat de Prahova în legislatura 1990-1992, pe listele partidului PNȚCD.
În anul 1998 a fost la Sighetu Marmației unde s-a întâlnit cu reprezentanții administrației locale, a vizitat Muzeul Maramureșului și a susținut câteva teme la proaspăt înființata filială a Univesității Spiru Haret; a vizitat colecția familiei Pipaș.
18. Academicianul Alexandru Boboc s-a născut la 20 februarie 1930- d. 18 aprilie 2020. A fost doctor în filosofie, specializat în istoria filosofiei (îndeosebi a filosofiei moderne şi contemporane). Printre domeniile sale de cercetare s-au aflat istoria filosofiei; filosofia valorilor şi a culturii; semiotica şi filosofia limbajului. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1991 și membru titular în 2012. A fost o personalitate culturală activă până aproape de dispariția sa, scriind, traducând și susținând permanent conferințe publice.
A participat în anul 1988 la evenimentele organizate de Universitatea populară,a susținut câteva prelegeri. A revenit pe 10 mai 2015 la lansarea unei cărți a prof.dr. Ioan Hotea și a participat la spectacolull cu piesa „O noapte furtunoasă” de IL Caragiale, prezentată de Secţia de Teatru a Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei. L a final academicianul Alexandru Boboc a spus: „Felicitări din toată inima ! Ne-aţi făcut o după-masă minunată. Nu credeam că un orăşel ca Sighetu să aibă TEATRU ! Bravos! Bravos! Bravos!” (am trecut sub tăcere că e teatru de amatori).
19. Academicianul Ionel Valentin Vlad (n. 22 septembrie 1943 – d. 24 decembrie 2017) a fost un inginer și fizician român, membru al Academiei Române (membru corespondent din 9 martie 1991, apoi membru titular din 7 iulie 2009). La 27 aprilie 2010 a fost ales vicepreședinte al Academiei Române, iar la 8 aprilie 2014 a fost ales președinte al Academiei Române. Academicianul Ionel Valentin Vlad este descendentul a două familii nobiliare maramureşene, Vlad şi Timiş.
A fost la Sighetu Marmației în anul 2016, s-a întîlnit cu primarul municipiului căruia (în ianuarie 2017) i-a trimis un portret al său, s-a întâlnit cu intelectuali orașului.
A participat la simpozionul „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş”organizat la Săliștea de Sus (între anii 2012-2016), unde au mai fost prezent la diferite ediții ”alături de vicepreședintele, Acad. Alexandru Surdu, de acad. Ioan Aurel Pop – membru al Academiei Române.
20. Academicianul Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1938 – d. 11 decembrie 2020) a fost filosof profesor de filosofie, membru titular (din 1993) al Academiei Române. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (între 2014-2018), preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a acesteia (din 1993) şi directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei. A fost profesor la Catedra de Filosofie a Universităţii din București între 1992 și 2007.
A fost de mai multe ori la Sighetu Marmației și în alte localități din Maramureșul voievodal susținând prelegeri, participând la lansări de carte și la alte evenimente culturale în perioada 2016- 2019.
În anul 2017 a participat, la Palatul Cultural, la lansarea unei valoroase cărți semnată de dr. Laurențiu Batin. În anul 2019 a deschis un punct documentar al Academiei române la Biblioteca Laurențiu Ulici din Sighetu Marmației.
21. Academicianul Emil Burzo, născut la data de 30 iulie 1935, inginer, fizician, președintele Filialei Cluj a Academiei Române și membru al Prezidiului Academiei Române (2010−2019), În cadrul Academiei Române este și președinte al Comisiei de Ştiința Materialelor din anul 2010.
A participat la Simpozionul Național Cultură și Civilizație Românească în Maramureș de la Săliștea de Sus, 14 august 2021, unde a conferențiat despre cultura și știința în perioada globalizării.
La 17 februarie 2023- la Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației a avut loc Simpozionul ”Iuliu Maniu și Maramureșul”, eveniment la care au participat: academicianul Emil Burzo – președinte de onoare al Academiei Române filiala Cluj, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș – membru corespondent al Academiei Române.
Academicienii născuţi, formaţi sau care au trăit în Ţara Maramureşului (informații de la Ioan J. Popescu din 2012)
– Balogh János (Bocicoiu Mare, 19 februarie 1913 – Budapesta, 15 august 2002), biolog, profesor universitar. Membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe din 1965, şi membru titular începând din 1973. În 1986 a fost ales membru de onoare al Academiei Austriece de Ştiinţe.
– Csányi Dániel (Baia Mare, 20 ianuarie 1820 – Debreţin, 20 ianuarie 1867), teolog, profesor universitar. A fost primit în 1863 în rândul membrilor Academiei Maghiare de Ştiinţe. A studiat la Liceul Reformat din Sighet.
– Dohovici Bazil (Dohovics Vazul) (Zlătari, martie 1783 – Hust, 13 decembrie 1849), teolog, scriitor, preot greco-catolic. Ales membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe în 1831. A absolvit şcoala la Sighet.
– Gerevich Tibor (Sighetu Marmaţiei, 14 iunie 1882 – Budapesta, 11 iunie 1954), istoric şi istoric de artă, profesor universitar. Din 1922 membru corespondent, iar din 1934 membru titular al Academiei Maghiare de Ştiinţe.
– Grosschmid Béni (Sighetu Marmaţiei, 6 noiembrie 1852 – Vişegrad, 7 septembrie 1938), jurist şi profesor universitar. Membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe începând din 1901.
– Hanák János (Kiskér, 25 iunie 1812 – Kricsova, 2 septembrie 1849), biolog, profesor. A fost ales membru al Academiei Maghiare începând din1846. A predat la Academia Reformată din Sighet între anii 1840-1844, punând bazele primei colecţii de ştiinţe naturale de aici.
– Hegedűs Zoltán (Ocna Şugatag, 25 aprilie 1925 – Budapesta, 21 mai 1995), fizician, profesor universitar. Membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe, din 1987.
– Lassú István (Visc, 12 aprilie 1797-Budapesta, 19 ianuarie 1852), geograf şi statistician. Ales membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe în 1833.
– Lugossy József (Baia Sprie, 3 decembrie 1812 – Debreţin, 7 martie 1884), filolog, orientalist, arheolog. Din 1841 membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe, iar din 1858, membru titular. A predat la Academia Reformată din Sighet între anii 1841-1845.
– Szilágyi István (Nagykálló, 6 ianuarie 1819 – Sighetu Marmaţiei, 12 aprilie 1897), profesor, lingvist, istoric. A fost primit în rândurile Academiei Maghiare de Ştiinţe în 1846. A reînfiinţat Academia Reformată din Sighet, oraş unde a trăit întreaga viaţă.
Din partea sudică a judeţului Maramureş, cei mai cunoscuţi academicieni sunt: mineralogul Ignaz von Born (Cavnic, 1742 – Viena, 1791), membru al Academiei Cehe de Ştiinţe, scriitorul Augustin Buzura (Berinţa, 1938), membru al Academiei Române şi sculptorul Vida Gheza (Baia Mare, 1913-1980), membru corespondent al Academiei Române.
FOTOGRAFII:
(o parte din colecția prof. dr. Ioan Dorel Todea)
1. Academician Iorgu Iordan și prof. Ioan Dorel Todea ( 1971);
2. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Ioan Dorel Todea;
3. Academician Dinu C. Giurescu la simpozionul desfășurat în sala de conferințe a Muzeului Maramureșean (1984); ( în fotografie domnișoara Mihalyi și prof. Mihalyi)
4.Scrisoarea acad. Dinu C. Giurescu adresată președintelui Comitetului de cultură, prof. Ioa Dorel Todea (1984);
5. interiorul invitației la vernisarea ediției I a Taberei Naționale de Sculptură, unde este trecut numele acad. Ovidiu Maitec (25 augustb1985);
6. Academicianul Nicolae Breban; Autograf -1991
7. Academicianul Alexandru Surdu (2016);
8. Academician Vasile Gionea, cu soția, primarul Ioan Bledea (1998);
9. Academicianul Alexandru Boboc la spectacolul cu piesa O noapte furtunoasă de I.L. caragiale (2015);
10. În fotografie: Preşedintele Ordinului Militar De România, col. dr. ing. Daniel Constantin, primarul Sighetului, ing. Horia Scubli, consilierul cultural al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, pr. dr. Cristian Ştefan, actorul Dorel Vişan, acad. prof. univ. dr. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, dr. col(r) Laurenţiu Batin, prof. univ. dr. Petru Dunca, decan al Facultăţii de Litere, Centrul Universitar Nord Baia Mare.
11. Bustul academicianului Elie (Eliezer) Wiesel din curtea Casei Memoriale „Ellie Wiesel” – Muzeul Culturii Evreieşti din Maramureş.
12. Acad. Ioan Mihaly de Apșa
13. Acad. Victor Mihaly de Apșa
14. Acad. Vida Gheza
15. Acad. Mihai Pop
16. Acad. Augustin Buzura
17. Acad. Ovidiu Maitec
18. Acad. Radu P. Voinea
19. Acad. Grigore Vieru
20. Acad. Ioan-Aurel Pop
21.Acad. Ionel Valentin Vlad
22. Acad. Răzvan Theodorescu
23. Acad. Emil Burzo
24. Pagini din programul de sală din data de 15 ianuarie 1966 când a avut loc deschiderea oficială a Teatrului Popular la Sighetu Marmației, cu piesa „Plicul” de Liviu Rebreanu. În programul de sală au scris despre importanța evenimentului personalități marcante ale vieții artistice din județ: Vida Gheza, artist al poporului, Lulu Savu, artist emerit, Ludovic Bruckstein, dramaturg, Adam Kovacs, regizor la Teatrul din Satu Mare, profesorii sigheteni, implicați în activitatea culturală, Eracle Titircă, Ioan Șuteu și Eusebia Negrea.
Documentar realizat de prof. dr. Ioan Dorel Todea