A ieșit de sub tipar numărul 263 al revistei de cultură „Nord Literar”, iar cititorii dornici să o răsfoiască o găsesc la chioșcurile de presă din Baia Mare. Un sumar bogat și o invitație la lectură, ca de fiecare dată, cu nume de referință ale literaturii Nordului.
„Producțiile conjuncturale n-au trăit, oricum, mai mult decât (eventual) timpul necesar lecturii” – susține Irina Petraș în eseul „Acordul fin și literatura”
Ion Papuc creionează un portret artistului plastic Anastase Demian.
Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a doua a cronicii la volumul lui Radu Vancu, „Boala și războiul”, iar Ovidiu Pecican vine cu cea de-a treia parte a eseului „Un pretendent valah la porțile Europei”.
Poezia lui Gheorghe Mihai Bârlea din proaspătul volum „Doar împreună. Alte sigilii” este interpretată critic de Delia Muntean, iar cea a lui Valeriu Giorgioni din „Cu poema în dormitor”, de Constantin Cubleșan.
Ca „o cartografiere a interiorității feminine” este volumul „De-o mie de ani – Dor” al Loredanei A. Știrbu, prezentat de Daniela Sitar-Tăut.
Poezia de la „Orfeu” este din lirica lui Leo Butnaru, iar parodia îi aparține, ca întotdeauna, lui Lucian Perța.
Gheorghe Pârja continuă seria materialelor dedicate autorilor din Cernăuți, în acest număr prezentându-ne un scriitor emblematic al Bucovinei de Nord – Vasile Levițchi.
Doi scriitori români importanți au împlinit în luna aprilie 75 de ani: Cassian Maria Spiridon, despre care Mircea Popa spune că a făcut din revista „Convorbiri literare” o adevărată „citadelă a spiritului”, și Gheorghe Pârja, pe care îl încondeiază cu prietenie și delicatețe Irina Petraș, Horia Bădescu și Dana Buzura-Gagniuc.
Într-un amplu material, Dan Anghelescu consideră „Blocada” lui Pavel Chihaia drept „un roman supraviețuitor peste veacuri”. Aurelian Alin Vasile propune un eseu despre „Cunoașterea în «Cel mai iubit dintre pământeni» de Marin Preda și «Gluma» de Milan Kundera”.
Revista cuprinde un număr considerabil de recenzii: Dana Buzura-Gagniuc prezintă volumul în curs de apariție „Scrisori netimbrate”, semnat de artista plastică Mihaela Ganța. Raluca Hășmășan – pe cel al lui Ștefan Cămărașu, „Tratamentul cu iluzii și alte terapii”. Daniel Mariș zăbovește asupra poeziei Rodicăi Brad-Păuna din „Parabola lunii”, iar Flaviu Mihali asupra dialogurilor lui Adrian Țineghe cu Vasile Latiș, cuprinse în volumul „Variațiuni pe aceeași temă”.
La pagina „Semnal”, Alexandru Buican și Daniela Sitar-Tăut prezintă două volume care au văzut de curând lumina tiparului: „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat”, autor: Alexandru Buican și „Wagner und Braga – postmoderne im Fokus”, autor Alexandru Sabou.
Creații din lirica lui Dan Rotaru, a lui George Nicoară și a lui Ion Pițoiu Dragomir și proză semnată de Dan Marius Cozma se pot citi în acest număr al revistei.
Pagina dedicată traducerilor vine cu fragmente din lirica scriitorului rus Evgheny Bunimovich, traduse de Mariana și Valeriu Stancu.
Poemul lunii îi aparține lui Gheorghe Pârja. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația lui Vida Gheza, pe care Elena Veronica Vancea ni-l prezintă în paginile revistei.
