Precipitaţii mai importante cantitativ ar putea fi în luna februarie, astfel încât să se depună strat de zăpada, mai degrabă în zonele montane, dar să existe şi perioade în care acestea să apară şi în zonele joase, a afirmat, vineri, Florinela Georgescu, directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
„Din cele trei luni de iarnă, mai degrabă în a doua parte a iernii, aşa cum s-a întâmplat şi ultimii ani, dincolo de jumătatea lunii ianuarie, în luna februarie, e posibil ca precipitaţiile să fie mai importante cantitativ şi să se depună strat de zăpadă, mai degrabă în zonele montane, dar să existe şi perioade în care acestea să apară şi în zonele joase”, a menţionat Florinela Georgescu, la o conferinţă privind „Provocările iernii 2023 – 2024 pentru sistemul energetic naţional”, organizată de Focus Energetic.
Potrivit acesteia, intrăm în iarnă cu temperaturi mai ridicate decât normal şi cu precipitaţii deficitare, chiar dacă în prima parte a lunii noiembrie va fi un oarecare excedent de precipitaţii pe jumătatea de vest a ţării.
„Prognoza arată o anomalie pozitivă a temperaturilor în decembrie, adică puţin mai cald decât ar trebui să fie raportat la media ultimelor decenii, însă este o abatere pozitivă a temperaturilor destul de redusă, care lasă loc categoric şi posibilelor perioade cu ger. Nu este exclus ca în decembrie să avem primele episoade cu ger”, a precizat directorul executiv al ANM.
Ea a menţionat că iernile normale în România pot aduce episoade cu vreme severă, viscole, ger şi ninsoare care să se depună în strat consistent de zăpadă.
„Din punct de vedere al cantităţilor de precipitaţii, luna februarie este una care arată un excedent în cea mai mare parte a ţării. Astfel, chiar dacă vom fi pe un fond de temperaturi în medie ceva mai ridicate decât normal, nu este exclusă apariţia episoadelor cu vreme mai severă şi probabilitatea de a se depune strat de zăpadă şi în zonele joase ale ţării”, a mai spus Florinela Georgescu.