În noiembrie 2006, în urmă cu 20 de ani, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare inaugura patru filiale românești în Spania, într-un proiect cultural de pionierat, menit să ducă literatura și cultura română mai aproape de comunitățile de români stabilite acolo, dar și de cititorii spanioli interesați să descopere România.
Cele patru biblioteci au fost deschise în perioada 13–15 noiembrie 2006, în incinta Bibliotecii Municipale din Coslada, a Centrului Hispano-Român din Alcalá de Henares, a Facultății de Filologie a Universității din Salamanca și a Bibliotecii Universitare din Alicante. Demersul a fost unul fără precedent la acea vreme, fiind primele biblioteci românești înființate în Spania prin inițiativa unei biblioteci publice din România.
Ideea acestui proiect s-a conturat treptat, după cum mărturisește dr. Teodor Ardelean, directorul bibliotecii, în volumul „Din Hiperboreea… în Iberia. Primele biblioteci românești în Spania”, publicat în 2007 sub egida instituției, în cadrul Programului cultural „Maramureșul Perpetuu”, seria „Interferențe culturale”. Proiectul se înscria într-o preocupare mai amplă de promovare a cărții și culturii române peste hotare, biblioteca având deja experiența unor inițiative similare la Chișinău, Biserica Albă și Ujgorod (Ucraina), Budapesta și Viena.
Pregătirea a presupus un efort considerabil: zeci de scrisori adresate editurilor, întâlniri și discuții pentru selectarea titlurilor potrivite, precum și identificarea resurselor necesare. S-a urmărit alcătuirea unor colecții reprezentative, care să cuprindă literatură română, cu accent pe clasici, cărți pentru copii și lucrări de referință – dicționare, atlase, enciclopedii, albume, antologii și ghiduri.
Un rol important în realizarea proiectului l-a avut Consiliul Județean Maramureș, autoritatea tutelară a bibliotecii, care a asigurat sprijin financiar pe parcursul derulării inițiativei. De asemenea, presa locală, în special „Gazeta de Maramureș”, s-a implicat printr-un parteneriat media, contribuind la promovarea proiectului și la sensibilizarea celor care au dorit să susțină acest demers de diplomație culturală.
În luna octombrie 2006 au fost expediate în Spania aproximativ 10.000 de volume, repartizate astfel:
• Coslada – 5.000 de volume, pentru o comunitate de aproximativ 18.000 de români din cei 90.000 de locuitori ai orașului;
• Alcalá de Henares – 3.000 de volume pentru Biblioteca „Eminescu-Cervantes” din cadrul Centrului Hispano-Român, într-un oraș cu aproximativ 16.000 de români dintr-o populație de 120.000 de locuitori;
• Salamanca – 1.000 de volume pentru Lectoratul de Limbă și Literatură Română al Facultății de Filologie, reunite în Colecția „Nicolae Steinhardt”;
• Alicante – 1.000 de volume pentru Lectoratul de Limbă și Literatură Română din cadrul Facultății de Traduceri.
Inaugurările au avut loc în prezența unei delegații oficiale maramureșene, a Excelenței Sale Maria Ligor, ambasadorul României în Spania la acea vreme, și a reprezentanților autorităților locale spaniole.
Importanța gestului a fost subliniată și de doamna ambasador Maria Ligor, care aprecia că inițiativa răspundea unei nevoi reale a comunității românești din Spania: „Este pentru prima dată, cel puțin la nivelul spațiului spaniol, când o bibliotecă publică din România realizează un asemenea demers. Diaspora română așteaptă asemenea gesturi de solidaritate și se bizuie pe sprijinul celor de acasă pentru a putea prezenta țara și cultura noastră «vecinilor» spanioli. Există o sete de informație și o disponibilitate de a descoperi România, îndeosebi în acest moment de confirmare a traiectoriei noastre europene, care fac ca gestul generos al maramureșenilor să fie cum nu se poate mai actual […]. Este cunoscut că în Spania există o colectivitate importantă de români… Pentru cea mai mare parte dintre ei, nostalgia pământului natal este vie, toți se revendică drept locuitori ai «teritoriului limbii române» și de aceea la mulți există un angajament în slujba culturii și tradițiilor noastre. Vor să le cultive, să le împărtășească prietenilor și să le transmită copiilor, mulți născuți pe meleaguri spaniole. Unii încearcă să-și păstreze identitatea adunându-se în jurul parohiilor devenite locuri de întâlnire, de «socializare», alții constituie asociații culturale”.
La 20 de ani de la această inițiativă, privim în urmă cu bucurie și recunoștință spre un proiect care a însemnat mult mai mult decât o donație de carte. A fost un gest de solidaritate față de românii din diaspora, o investiție în păstrarea identității culturale și o invitație adresată cititorilor spanioli de a descoperi România prin intermediul cărților.
Așa cum remarca dr. Teodor Ardelean, „Toate lucrurile MARI au un traseu pichetat cu dificultăți”. Cele patru biblioteci românești din Spania rămân o mărturie a faptului că, prin perseverență, colaborare și dragoste pentru carte, cultura poate trece granițe și poate crea legături care dăinuie în timp.
Sursa: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”
