Posibila amplasare a unei sculpturi contemporane pe Câmpul Tineretului din Baia Mare readuce în atenție o discuție privind oportunitatea intervențiilor artistice în această zonă a orașului. Este vorba despre o lucrare realizată de artistul băimărean Bogdan Rața, reprezentând o frunză stilizată, propunere care apare la doar câteva săptămâni după dezbaterile legate de amplasarea „Arcului Solar” al sculptorului Ioan Marchiș.
Potrivit documentației aferente proiectului de hotărâre care urmează să fie analizat în ședința Consiliului Local din 28 octombrie 2026, sculptura propusă are o înălțime de patru metri și o lățime de 2,2 metri. Lucrarea este realizată din rășină poliesterică armată cu fibră de sticlă și ar urma să fie montată pe un soclu din beton armat.
Discuția vine într-un context în care aceeași zonă a fost recent în centrul unei controverse legate de „Arcul Solar”, lucrare realizată în anul 1984 de sculptorul Ioan Marchiș. Cunoscută de băimăreni și sub denumirea populară de „Spânzurătoarea”, sculptura a fost amplasată timp de peste două decenii în zona Buclei și a rămas unul dintre reperele artistice ale orașului.
În luna septembrie, posibilitatea reconstruirii monumentului și amplasării sale pe Câmpul Tineretului a generat opinii diferite, iar amplasărea „Arcului Solar” pe Câmpul Tineretului a fost exclusă.
În acest context, propunerea privind sculptura lui Bogdan Rața oferă prilejul unei discuții mai ample despre modul în care arta contemporană poate fi integrată într-un spațiu cu o importantă încărcătură istorică și culturală.
Cele două lucrări sunt diferite atât prin materialele utilizate, cât și prin dimensiuni, expresie artistică și semnificație. „Arcul Solar” este legat de tradiția prelucrării lemnului și de simbolistica Maramureșului, în timp ce lucrarea lui Bogdan Rața propune o abordare contemporană, cu un limbaj artistic diferit.
Dincolo de valoarea fiecărei creații, întrebarea este dacă o sculptură monumentală, indiferent de autor, se integrează armonios în peisajul Câmpului Tineretului și dacă o asemenea intervenție contribuie la punerea în valoare a zonei.
Nu este vorba despre o comparație a valorii artistice a celor doi sculptori, ci despre oportunitatea alegerii amplasamentului. Câmpul Tineretului reprezintă un spațiu important pentru identitatea Băii Mari, iar orice nouă intervenție artistică poate genera opinii diferite, care merită ascultate.
Dezbaterea poate reprezenta și o ocazie de a discuta despre felul în care orașul își valorifică patrimoniul artistic, dar și despre locul pe care creațiile contemporane îl pot ocupa în spațiul public.
În cele din urmă, întrebarea nu este dacă „Frunza” lui Bogdan Rața este mai potrivită decât „Arcul Solar” al lui Ioan Marchiș, ci ce fel de intervenții artistice își doresc băimărenii pe Câmpul Tineretului și cum pot acestea să completeze identitatea unui loc cu o istorie aparte.
O întrebare la care comunitatea locală merită să își exprime punctul de vedere.
Dan Cristian COARDĂ
