Siguranța pacienților internați în spitalele din România și modul în care sunt identificate, raportate și prevenite infecțiile asociate asistenței medicale ajung în atenția Ministerului Sănătății printr-o întrebare parlamentară formulată de senatorul de Maramureș Costache Chertif, membru al Comisiei pentru sănătate din Senatul României. Documentul, înregistrat la 7 octombrie 2026, solicită explicații și date oficiale despre amploarea infecțiilor nosocomiale, eficiența controalelor și măsurile necesare pentru reducerea riscurilor la care sunt expuși pacienții.
Adresată ministrului interimar al Sănătății, Attila-Zoltán Cseke, intervenția parlamentară poartă titlul „Zero infecții nosocomiale prevenibile 2027–2030” și aduce în discuție una dintre problemele sensibile ale sistemului sanitar românesc, capacitatea spitalelor de a identifica la timp infecțiile, de a le raporta corect și de a limita răspândirea acestora.
Senatorul maramureșean subliniază că existența unui risc epidemiologic nu poate fi eliminată complet din activitatea medicală, însă diferența dintre un sistem sanitar performant și unul vulnerabil este dată de rapiditatea identificării infecțiilor, corectitudinea raportărilor și eficiența măsurilor de prevenire.
În documentul transmis Ministerului Sănătății, Costache Chertif solicită o situație națională detaliată a infecțiilor asociate asistenței medicale pentru perioada 2021–2026. Datele cerute trebuie să cuprindă numărul cazurilor raportate anual, principalele tipuri de infecții, microorganismele implicate și numărul deceselor în care o asemenea infecție a fost identificată drept cauză sau factor contributiv.
O preocupare distinctă privește posibilitatea subraportării infecțiilor nosocomiale. Parlamentarul cere să afle câte unități sanitare publice și private raportează constant asemenea cazuri, câte spitale înregistrează valori neobișnuit de mici sau chiar zero și dacă Ministerul Sănătății a analizat eventualele diferențe dintre raportările oficiale și realitatea epidemiologică.
Întrebarea parlamentară pune în discuție și mecanismele prin care Ministerul Sănătății și direcțiile de sănătate publică verifică datele comunicate de unitățile medicale, astfel încât eventualele situații de subdiagnosticare sau subraportare să poată fi identificate.
Un alt subiect abordat este utilizarea fișei de evaluare a riscului Carmeli, instrument destinat identificării pacienților care prezintă factori de risc pentru colonizarea sau infectarea cu microorganisme rezistente la mai multe medicamente. Senatorul solicită informații despre numărul spitalelor în care această evaluare este efectuată în mod real și despre rezultatele controalelor privind aplicarea ei.
Documentul ridică inclusiv problema situațiilor în care fișa ar putea fi completată doar formal, fără ca rezultatele evaluării să conducă la măsuri concrete de prevenire, izolare, testare sau supraveghere epidemiologică. Este o posibilitate pentru care parlamentarul cere clarificări oficiale, nu o neregulă prezentată drept constatată.
Pentru a argumenta importanța raportării rapide, senatorul invocă situația focarului de Serratia marcescens de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași. Potrivit informațiilor Ministerului Sănătății menționate în document, prima infecție apăruse la 13 septembrie 2025, dar raportarea către Direcția de Sănătate Publică a avut loc abia la 19 septembrie, când existau deja patru pacienți infectați.
Pornind de la acest exemplu, Costache Chertif solicită precizări privind măsurile dispuse sau avute în vedere pentru identificarea rapidă a întârzierilor în raportarea focarelor și pentru stabilirea răspunderii persoanelor vinovate.
Interpelarea parlamentară urmărește și rezultatele controalelor efectuate între 2021 și 2026 în domeniul prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale. Ministerului i se cer informații despre numărul verificărilor, neconformitățile constatate, sancțiunile aplicate și măsurile corective dispuse.
În același timp, sunt solicitate date privind spitalele care dispun de personal suficient și specializat în prevenirea și controlul infecțiilor, precum și despre funcționarea laboratoarelor de microbiologie și capacitatea acestora de a identifica rapid microorganismele și rezistența lor la antibiotice.
O componentă importantă a demersului privește modificările legislative aflate în pregătire în anul 2026. Senatorul cere Ministerului Sănătății să precizeze deficiențele pe care noul cadru normativ urmărește să le corecteze și termenul concret pentru intrarea în vigoare și implementarea noilor reglementări.
Totodată, parlamentarul solicită clarificări privind posibilitatea instituirii unui sistem național transparent de monitorizare și publicare periodică a infecțiilor asociate asistenței medicale, prin intermediul unor indicatori comparabili între spitale. O asemenea abordare ar permite pacienților să cunoască nivelul de siguranță epidemiologică al unităților în care urmează să primească îngrijiri.
În finalul documentului, senatorul de Maramureș solicită Ministerului Sănătății să prezinte obiective măsurabile privind reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței antimicrobiene pentru următorii doi ani, precum și indicatorii pe baza cărora va fi evaluată îndeplinirea acestora.
Costache Chertif cere un răspuns în scris, însoțit de date statistice și documente justificative. Întrebarea parlamentară nu conține un răspuns al Ministerului Sănătății și nici rezultate definitive ale verificărilor solicitate.
Demersul aduce în prim-plan o problemă esențială pentru siguranța pacienților, aceea că prevenirea infecțiilor din spitale depinde nu doar de existența unor reguli, ci și de aplicarea, verificarea și respectarea lor în activitatea medicală de zi cu zi.
MaramuresOnline.ro
